09
Ian 15

Ginecologul Radu Nicon, în arest pemtru luare de mită

Dr. Radu Nicon a fost condamnat definitiv la un an și opt luni de închisoare cu executare pentru luare de mită

Dr. Radu Nicon a fost condamnat definitiv la un an și opt luni de închisoare cu executare pentru luare de mită

Medicul Radu Nicon, de la Clinica I Obstetrică-Ginecologie a Spitalului de Urgență Craiova, a intrat în vizorul ofițerilor anticorupție în martie 2013. Asta după ce o elevă de 18 ani s-a plâns că doctorul i-a cerut suma de 500 de lei pentru o întrerupere de sarcină.
Potrivit anchetatorilor, pe 25 februarie 2013, o elevă de 18 ani s-a prezentat la Spitalul de Urgență Craiova pentru o întrerupere de sarcină.

Fata a fost îndrumată către dr. Nicon după un control făcut la un cabinet particular, unde fusese diagnosticată cu avort în curs. Eleva le-a povestit anchetatorilor că medicul i-a spus la intrarea în cabinet că întreruperea de sarcină o costă 500 de lei și că va face intervenția abia după ce va primi banii. Pentru că eleva nu avea banii ceruți, cei doi au ajuns la înțelegerea ca pacienta să-și amaneteze bijuteriile pentru a face rost de bani.

Bijuteriile au fost băgate într-un plic și puse în fișetul din cabinetul medicului, urmând ca a doua zi să le amaneteze și să facă rost de banii ceruți drept șpagă.

Ulterior, eleva s-a dus la medic și i-a dat 400 de lei, iar pentru diferența de 100 de lei i-a lăsat un cercel din aur, urmând ca a doua zi să-l ducă la o casă de amanet. Potrivit procurorilor, abia după ce a primit banii și cercelul din aur, în jurul orei 23.00, dr. Nicon i-a efectuat pacientei operația de întrerupere a sarcinii.

Pe 26 februarie, eleva s-a dus la dr. Nicon pentru un control, ocazie cu care l-a înregistrat când îi cerea restul de 100 de lei. Ulterior, fata s-a prezentat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și a depus o plângere împotriva ginecologului și înregistrarea făcută cu telefonul mobil.

Ca urmare, medicul a fost arestat preventiv pe 18 martie, iar o lună mai târziu a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de luare de mită. Inculpatul și-a recunoscut faptele, pentru a avea parte de o pedeapsă mai mică, iar pe 20 iunie anul acesta, a fost condamnat definitiv la un an și opt luni de închisoare cu executare. Din pedeapsa primită, instanța a scăzut perioada cât dr. Nicon a stat în arest, de pe 18 martie 2013 și până pe 8 mai 2013.

La sfârșitul lunii noiembrie, după ce a executat cinci luni din pedeapsă, la care se adaugă cele aproape două luni de arest preventiv, comisia pentru liberare condiţionată a propus eliberarea din penitenciar a deținutului Radu Nicon. La începutul lunii decembrie 2014, Judecătoria Craiova a respins propunerea și a fixat termen pentru reînnoirea propunerii după 1 aprilie 2015.


09
Ian 15

Sile Drăgușin, lider al lumii interlope din Craiova, zece ani de pușcărie

tribunal

Ion Drăgușin, zis Sile Drăgușin sau Sile Zapp, a fost condamnat la zece ani de pușcărie pentru trafic de influență. Același Sile Drăgușin, în anul 2006, a fost condamnat la șapte ani de închisoare într-un alt dosar de trafic de influență.

La începutul lunii februarie 2014, Sile Drăgușin i-a cerut unui denunțător suma de 70.000 de euro şi a primit, printr-un intermediar, în perioada 14 februarie – 18 aprilie 2014, suma totală de 60.000 de euro, în trei tranşe. Anchetatorii spun că, în schimbul banilor, Sile a lăsat să se înțeleagă „că are influenţă asupra magistraţilor de la Tribunalul Dolj şi că îi poate determina să aplice pedepse neprivative de libertate şi să dispună cercetarea în stare de libertate a denunțătorului și a celorlalți inculpați, membri ai aceleiași familii.

La sfârșitul lunii iulie 2014, inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență. Joi, 18 decembrie, a fost condamnat la zece ani de închisoare.

Totodată, Tribunalul Dolj a hotărât confiscarea de la Drăgușin a sumei de 60.000 de euro și a menținut sechestrul pus pe locuința acestuia. Tot instanța a menținut și măsura arestului preventiv în cazul inculpatului.

În luna iulie 2005, Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA), în prezent DNA, comunica faptul că procurorii au finalizat urmărirea penală şi s-a dispus trimiterea în judecată, tot în stare de arest preventiv, a inculpatului Drăgușin Ion. În octombrie 2006, Sile Drăgușin a fost condamnat definitiv la șapte ani de închisoare pentru trafic de influență, însă a stat după gratii numai până pe 30 noiembrie 2009, când a fost eliberat condiționat în urma unei hotărâri a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.


18
Sep 14

Avocatul Bogdan Mitrache, în arest pentru trafic de influență

199863maxim

Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a avocatului Bogdan Mitrache, acuzat că i-a cerut 20.000 de euro lui Vasile Anghel, fratele lui Bercea Mondial, pentru a-l scăpa de un dosar penal aflat pe rolul Curții de Apel Craiova.

Potrivit anchetatorilor povestea șpăgii cerute de avocatul Bogdan Mitrache, fiul avocatului Vasile Mitrache şi fratele judecătorului Andrei Mitrache de la Curtea de Apel Craiova, a început în luna octombrie 2013, când avocatul i-a cerut lui Vasile Anghel suma de 10.000 de euro pentru a obține o hotărâre favorabilă într-un dosar în care acesta din urmă și fiul său erau judecați pentru înșelăciune.

Aavocatul Mitrache a fost arestat preventiv, iar pe 20 iulie 2014, procurorii au anunțat că dispun trimiterea lui în judecată pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență. Pentru că fratele avocatului Mitrache este judecător la Curtea de Apel Craiova, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești.

Bogdan Mitrache mai este cercetat pentru trafic de influenţă în formă continuată într-un alt dosar penal intrumentat tot de procurorii DNA din Craiova. Anchetatorii au reținut că, în cursul anului 2013, Bogdan Mitrache i-a cerut 29.000 de euro lui Călin Ionel, zis Nixon, bani pe care i-a şi primit în trei tranşe. În schimbul banilor, avocatul Mitrache l-a lăsat pe Nixon să creadă că are influenţă asupra judecătorilor de la Tribunalul Dolj şi Curtea de Apel Craiova şi că îi poate determina să dea o soluție favorabilă într-un dosar penal.

În aprilie, anul acesta, Nixon a fost condamnat însă la doi ani de închisoare cu executare, motiv pentru care a început să-l ameninţe pe avocatul Mitrache, pentru a-i da banii înapoi, plus o dobândă. În final, Călin a reuşit să scoată de la avocat 3.000 de euro, un autoturism Touareg evaluat la 6.500 de euro, un teren în localitatea Drăgăşani, evaluat la 15.000 de euro, şi suma de 4.000 de lei. Văzând că nu mai poate scăpa de romii craioveni, avocatul a hotărât să-i denunţe. Pe 9 mai, Ionel Călin şi concubina acestuia, Ştefania Călin, au fost prinși în flagrant în timp ce primeau de la avocatul Mitrache suma de 10.000 de euro.

Update:

Pe 8 septembrie 2014, instanța a prelungit mandatul de arestare emis pe numele inculpatului Bogdan Mitrache, care este deținut în Penitenciarul Colibaşi.

Hotărârea instanței a fost contestată de avocatul Mitrache, însă joi, pe 18 septembrie 2014, Curtea Supremă i-a respins acțiunea ca nefondată. Bogdan Mitrache va fi judecat în continuare în stare de arest preventiv.

 


18
Sep 14

Adrian Duicu, baronul de Mehedinți, judecat după gratii

203033maxim

La sfârșitul lunii iulie, procurorii anticorupție au dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a lui Adrian Duicu și a altor nouă inculpați, printre care se numără fostul șef al IPJ Mehedinți, Ștefan Ponea, dar și președinta CAS Mehedinți, Elisabeta Rolea, și directoarea Spitalului de Urgență Mehedinți, Doina Burugă. 

Printre acuzațiile aduse celor zece inculpați se numără cumpărarea de influență, darea și luarea de mită, traficul de influență, primirea de foloase necuvenite ori falsul în înscrisuri sub semnătură privată. Pe scurt, baronul de Mehedinți este acuzat că şi-ar fi folosit influenţa pentru ca două terenuri din Orşova să ajungă la familia comisarului-șef Ştefan Ponea, în schimb, şeful IPJ Mehedinţi urmând să-l scape pe Duicu de un proces cu Agenţia Naţională de Integritate. De asemenea, acelaşi Adrian Duicu este acuzat că şi-ar fi folosit influenţa pentru a-i obţine un post de conducere lui Ponea, dar și soției acestuia, procurora Elisabeta Ponea de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova. 

De asemenea, procurorii anticorupție au reținut că Duicu a făcut „afaceri“ asemănătoare cu conducerea CAS Mehedinți, cu cea a Spitalului de Urgență Mehedinți, în același dosar de corupție fiind deferiți justiției și avocatul Damian Stănoiu, Daniela Popescu, director executiv în cadrul CJ Mehedinți, o consilieră a CAS Mehedinți, dar și un realizator TV. După trimiterea în judecată, pe 22 august, Curtea de Apel București a hotărât să mențină arestul preventiv al celor trei inculpați, Duicu, Ponea și Popescu, dar și să respingă cererile acestora de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

Avocații celor trei arestați au contestat hotărârea judecătorilor de la Curtea de Apel București, iar pe 29 august, Curtea Supremă le-a respins contestațiile. Astfel, Duicu, Ponea și Popescu sunt judecați în continuare în stare de arest preventiv în dosarul de corupție care se află pe rolul Curții de Apel București.

Update:

În decembrie 2014 magistrații de la Curtea de Apel București au hotărât să mențină arestul la domiciliu pentru preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu.


18
Sep 14

Medicul Dan-Nelu Anuşca, închisoare cu suspendare pentru luare de mită

186555maxim

Dan-Nelu Anuşca, medic ortoped la Spitalul de Urgenţă Craiova şi conferenţiar la Universitatea de Medicină şi Farmacie, a fost arestat preventiv pe 17 octombrie 2012, iar după două săptămâni a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de luare de mită.

Ofiţerii Serviciului Judeţean Anticorupţie au fost sesizaţi, pe 15 octombrie 2012, de sora unei paciente a medicului, care a povestit că a reuşit să-l „supere“ pe doctorul Anușca după ce îi dăduse numai 800 de lei pentru o intervenţie chirurgicală.

Anul trecut, la începutul lunii mai 2014, Tribunalul Dolj l-a condamnat pe inculpat la trei ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, pedeapsă din care au fost scăzute cele cinci luni petrecute de medic în arest.
Sentinţa tribunalului a fost atacată cu apel de inculpat, iar în 14 martie 2014, Curtea de Apel Craiova a admis acţiunea medicului Dan-Nelu Anuşca şi l-a condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită.

Update:

Medicul ortoped Dan-Nelu Anuşca a formulat, la Curtea Supremă, un recurs în casație. Pe 8 septembrie 2014, judecătorul de la camera de consiliu a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de medicul Anușca și a dispus trimiterea cauzei pentru judecare la completul C6.


17
Sep 14

Dr. Dragoș Gabriel Găman, șeful Clinicii de Hematologie

203231maxim

Șeful Clinicii de Hematologie a Spitalului „Filantropia“ Craiova, prof. univ. dr. Dragoș Gabriel Găman, a fost arestat în data de 20 iunie 2014 la domiciliu timp de 30 de zile pentru trafic de influență, după ce a fost prins în flagrant primind 500 de euro de la o persoană căreia îi promisese că va interveni la alți medici pentru a-i pensiona mama pe caz de boală. 


Povestea arestării șefului clinicii de hematologie, Dragoș Gabriel Găman, a început în urmă cu două luni. Pe 28 aprilie, Silvia Gună s-a dus la doctorul Găman pentru a o pensiona pe caz de boală pe mama ei, Sanda. Pentru acest lucru, Găman i-ar fi cerut 500 de euro cu promisiunea că va interveni la medicul-șef al comisiei de expertiză din subordinea Casei de Pensii Dolj. Atunci, Silvia Gună l-a reclamat pe Găman la Parchetul Județean, iar procurorii au dispus, pe 10 iunie, începerea urmării penale IN REM (pentru faptă, nu față de o anumită persoană – n.r.). 

Câteva zile mai târziu, sub supravegherea procurorilor, Silvia i-ar fi dat banii lui Găman în biroul acestuia. Doctorul a fost prins în flagrant, iar procurorii au dispus punerea lui sub urmărire penală. În aceeași zi, Găman a fost reținut pentru 24 de ore, iar pe 20 iunie a fost trimis în fața judecătorilor de la Tribunalul Dolj cu propunere de arestare preventivă. Magistrații au respins însă propunerea și au decis ca Găman să fie arestat la domiciliu pentru 30 de zile, sentință care poate fi contestată la Curtea de Apel Craiova.

Pe 20 iunie, procurorii au cerut arestarea preventivă a medicului Găman, însă Tribunalul Dolj a dispus arestarea la domiciliu a inculpatului, măsură care a fost prelungită pe 16 iulie. Săptămâna trecută, pe 14 august, judecătorii de la Curtea de Apel Craiova au hotărât că inculpatul poate să-și părăsească domiciliul de luni până vineri, între orele 8.00 – 15.00, pentru a se prezenta la locul de muncă de la Clinica de Hematologie din cadrul Spitalului Clinic „Filantropia“ Craiova.

Tribunalul Dolj a dispus pe 1 septembrue începerea judecării profesorului universitar dr. Dragoș Gabriel Găman. Tribunalul Dolj a analizat și respins toate cererile și excepțiile formulate de avocatul lui Găman. Instanța a constatat legalitatea sesizării cu rechizitoriul nr. 364/P/2014 din 14 iulie 2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj și a dispus „începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul Găman Gabriel Dragoş“. 


17
Sep 14

Constantin Dîlgoci, doi ani de închisoare cu suspendare

177321maxim

În noaptea de 21 octombrie 2010, un echipaj al Biroului Rutier Craiova a tras pe dreapta BMW-ul condus de omul de afaceri Constantin Dîlgoci. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova au consemnat că, „întrucât inculpatul emana vapori de alcool, în prezenţa martorului asistent S.B. a fost testat cu aparatul alcooltest, stabilindu-se că la ora 23.20 avea o concentraţie de 0,58 mg/l alcool pur în aerul expirat“, dar şi că „inculpatul a declarat organelor de poliţie că a consumat trei beri cu alcool“.

Pentru acest lucru, Dîlgoci a fost condus de poliţişti la Spitalul de Urgenţă Craiova pentru a i se recolta probe de sânge, însă a refuzat, fapt ce a fost consemnat şi în fişa întocmită de medicii Unităţii Primiri Urgenţe. În plus, Dîlgoci a refuzat să semneze procesul-verbal de constatare întocmit de poliţiştii de la Rutieră, însă le-a cerut să consemneze că, în momentul în care a fost oprit în trafic, se întorcea de la un cabinet stomatologic, unde i se efectuase o extracţie. Ca urmare a acestui lucru, în decembrie 2011, Constantin Dîlgoci a fost trimis în judecată pentru încălcarea articolul 87, alin. 5, din Codul Rutier (refuzul de a se supune recoltării probelor biologice, faptă pedepsită cu închisoarea de la doi la şapte ani).

Ulterior, în cursul judecăţii, inculpatul nu a recunoscut săvârşirea faptei şi a precizat în faţa judecătorilor că „a fost de acord să fie testat cu aparatul alcooltest, nu s-a opus să însoţească organele de poliţie la spital. A refuzat recoltarea probelor de sânge, întrucât în momentul în care a fost oprit în trafic de către organele de poliţie se întorcea de la un cabinet stomatologic, fiind supus unui tratament cu anumite substanţe care conţineau alcool şi în urma căruia nu se simţea bine“, au reţinut magistraţii Judecătoriei Craiova. Pentru a dovedi „vizita“ la stomatolog, la dosar a fost depusă o fişă de tratament stomatologic datată 21.10.2010.
Procurorii au solicitat însă un punct de vedere al medicilor legişti, iar IML Craiova a răspuns că valoarea alcoolemiei nu poate fi modificată după tratamentul cu lidocaină-spray, anestezic local folosit în stomatologie.

Magistraţii de la Judecătoria Craiova au reţinut că inculpatul a refuzat în mod justificat să-i fie recoltate probe de sânge, pentru că… nu se simţea bine. De asemenea, instanţa a consemnat în sentinţa dată în acest dosar că atât medicii Spitalului de Urgenţă Craiova, cât şi poliţiştii de la Rutieră nu i-au spus lui Dîlgoci că poate da şi probe de urină şi salivă pentru stabilirea alcoolemiei. Numai dacă refuza şi recoltarea acestor probe se putea discuta de încălcarea dispoziţiilor articolului 87, alin. 5 din Codul Rutier. 

În final, aceeaşi instanţă a consemnat că, având în vedere probele din dosar, fapta nu întruneşte elementele infracţiunii de refuz de a se supune recoltării probelor biologice şi l-a achitat pe inculpat.
Procurorii nu au fost mulţumiţi de felul în care au „cântărit“ probele din dosar magistraţii de la Judecătoria Craiova şi au făcut recurs.
Ieri, 12 decembrie 2013, Curtea de Apel Craiova a hotărât să admită recursul procurorilor şi să-l condamne pe Constantin Dîlgoci la doi ani de închisoare cu suspendare. Hotărârea Curţii de Apel Craiova a fost definitivă.

 


09
Sep 12

Viorel Călin, trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală

137853maxim

Viorel Călin, patronul şi administratorul SC Cavi Imexco SRL, a fost reţinut pe 14 decembrie 2010 şi acuzat de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova de evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi nevirarea contribuţiilor cu reţinere la sursă. S-a constatat că, cu ocazia derulării a trei contracte – amenajarea parcării Complexului Energetic Craiova, modernizarea Gării Craiova şi reamenajarea Pieţei Gării, Călin a evidenţiat în actele contabile ale societăţii cheltuieli care nu aveau la bază operaţiuni reale şi a omis evidenţierea unor venituri realizate, cu consecinţa sustragerii de la plata către bugetul de stat a sumei de 2.794.493 de lei, reprezentând impozit pe profit şi TVA.

A fost trimis în judecată în 19449/63/2010 pe 23.12.2010, iar pe 19 martie 2012 Tribunalul Dolj l-a condamnat la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală. În prezent, Curtea de Apel Craiova judecă apelul formulat de inculpat.

Update:

La începutul lunii iulie 2013 Curtea de Apel Craiova a respins acțiunea formulată de Viorel Călin, patronul SC Cavi Imexco SRL. Ulterior, acesta a formulat recurs, care însă i-a fost respins. Astfel, pe data de 4 aprilie 2014 Înalta Curte de Casație și Justiție a hotarat să inculpatul său execute pedeapsa dată în martie 2012 de magistrați Tribunalului Dolj. Hotărârea instanței a fost definitivă, iar inculpatul Viorel Călin a fost încarcerat.

 


09
Sep 12

Angajaţi DGFP Dolj – dosarul 2 (nr. 17942/215/2009)

135531maxim

Un al doilea dosar (nr. 17942/215/2009), care cuprinde 36 de inculpaţi, toţi angajaţi ai Fiscului doljean, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Craiova în iulie 2009. Inculpaţii au fost acuzaţi că au produs un prejudiciu de peste 30 de milioane de euro bugetului de stat, semnând documentele în baza cărora firmele lui Genică Boerică, Samir Sprânceană şi Ion Fotescu au beneficiat de returnări ilegale de TVA. În iulie 2011, Judecătoria Craiova s-a pronunţat: Eugenia Ghiga a fost condamnată la 3 ani de închisoare, iar 18 foşti subalterni ai săi – Doina Dorobanţu, Mihaela Nicolae, Georgeta Ligia Croitoru, Georgeta (Prepeliţă) Seftulescu, Nicu Ciurlin, Andrei Costin Gheorghiţă Fiedler, Adriana Iordache, Milica Ionescu, Doiniţa Văduva, Mihaela Ionicoiu, Sorin Celea, Cristina Ciucă, Magdalena (Mogoşanu) Florea, Eugen Dincă, Laura (Ciovică) Voicu, Eugenia Barbu, Manuela Coca Popa, Veronica Domnişoru – au primit câte 3 ani de închisoare cu suspendare.

Ceilalţi inculpaţi găsiţi vinovaţi – Alexandru Cojocaru, Lenuţa Corneanu, Dan Bozdogescu, Violeta Corcoveanu, Violeta Popescu, Liana Răcăreanu, Stelian Voicu, Petrida Dragomir, Carmen Mariana Săseanu, Georgeta Rodica Cojocaru, Ioseev Neagoe, Daniela Zanfirescu au primit câte doi ani de închisoare cu suspendare. Patru inculpaţi, Constantin Osiac, Cătălin Cristea, Nicoleta Tudor şi Adrian Matei – au fost achitaţi. Curtea de Apel Craiova judecă în prezent recursul formulat de inculpaţi.


09
Sep 12

Angajaţi DGFP Dolj – dosarul 1 (nr. 9817/302/2005)

În iulie 2005, Eugenia Ghica, fost şef serviciu al DGFP Dolj, inspectorii fiscali Valentina Mihaela Nicolae şi Georgeta Seftulescu, dar şi Cornel Vîrlan, Nicu Ciulin, soţii Ion şi Maria Pipan, Gabriel Constantin şi Dănuţ Feraru au fost trimişi în judecată în dosarul nr. 9817/302/2005. Angajaţii DGFP Dolj au fost acuzaţi că au fost implicaţi în returnări ilegale de TVA în valoare totală de 9,8 milioane de lei, către soţii Ion şi Maria Pipan, Cornel Vîrlan, Gabriel Constantin (Gabi Alunecosu), şi Feraru Dănuţ.

În noiembrie 2009 Judecătoria Sector 5 Bucureşti s-a pronunţat: Eugenia Ghica a fost condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare, iar Valentina Mihaela Nicolae, Georgeta Seftulescu şi Nicu Ciurlin au fost achitaţi.

Dănuţ Feraru, Cornel Vîrlan şi soţii Ion şi Maria Pipan au primit câte cinci ani de închisoare, iar Gabi Alunecosu – șase ani. În noiembrie 2001, Curtea de Apel Bucureşti a dat o sentinţă definitivă în acest dosar: Ghiga a primit 6 ani de închisoare, Valentina Mihaela Nicolae și Nicu Ciurlin câte 3 ani, iar pe Georgeta Prepeliţă 1 an şi 10. Ion şi Maria Pipan au primit câte 6 ani de închisoare, iar Gabriel Constantin tot 6 ani. Pentru ultimul inculpat din acest dosar, Dănuţ Feraru, judecătorii au dispus încetarea procesului penal faţă de acesta, întrucât a decedat.


09
Sep 12

Maria Lili Schutz, lista problemelor cu justiția

82277maxim

Dosarul nr. 5813/111/2007, în care femeie de afaceri Maria Schutz este judecată pentru înşelăciune alături de Mihai Ciobanu, Corneliu Popa și Ion Dascălu pentru fraudarea SC Orser Oradea şi Sere Codlea SA Braşov, se află pe rolul Tribunalului Bihor din decembrie 2007.

Potrivit procurorilor DNA, Maria Schutz a indus în eroare Agenţia Domeniilor Statului (ADS) cu ocazia încheierii şi derulării contractelor de privatizare a celor două societăţi, avându-i complici pe Ion Dascălu, partenerul său de afaceri, Corneliu Popa, fost preşedinte CA şi director general al ADS Bucureşti, şi Mihai Ciobanu, şeful Direcţiei de Urmărire Contracte din cadrul aceleiaşi instituţii. Procurorii anticorupţie susţin că Schutz nu dispunea de finanţarea necesară privatizării şi nici nu a respectat clauzele referitoare la investiţiile asumate. Afacerista a raportat unele date şi investiţii fictive, aducând firmele în stare de insolvenţă, spune DNA.

Update:

După cinci ani şi cinci luni de la trimiterea în judecată a Mariei Schutz, fost consilier judeţean din partea PSD Dolj şi fostă preşedintă a organizaţiei de femei a PSD Dolj, magistraţii Tribunalului Bihor au hotărât să o condamne la 12 ani de închisoare pentru fraudarea Orser Oradea şi Sere Codlea cu peste cinci milioane de euro.

În 27 mai 2013 Maria (Lili) Schutz, cunoscută drept „regina serelor“ a fost condamnată la 12 ani de închisoare, Ion Dascălu, partenerul său de afaceri, a primit doi ani de închisoare, Corneliu Popa, fost preşedinte CA şi director general al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Bucureşti, zece ani de puşcărie, Mihai Ciobanu, şeful Direcţiei de Urmărire Contracte al aceleiaşi instituţii, tot zece ani de închisoare. Acestea sunt pedepsele în 27 mai 2013 de judecătorii Tribunalului Bihor în dosarul fraudării SC Orser Oradea şi Sere Codlea SA Braşov.

De asemenea, toţi inculpaţii au fost obligaţi să achite către ADS sumele de 3.100.882 de dolari, 6.667.069 de lei şi 1.330.760 de euro. Separat, Lili Schutz şi cele două firme ale sale prin care a comis infracţiunile – Worldser Ţuglui şi AGRO 2001 Ţuglui – au trebuit să achite ANAF 14.803.588 de lei, iar SC Electrocentrale ORADEA SA suma de 3.457.510 lei. Tot de la Lili Schutz, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Braşov a primit drept despăgubiri suma de 2.317.904 lei. De asemenea, inculpata Lili Schutz a trebuit să plătească împreună cu Dascălu către ANAF suma de 19.496.979 de lei.

Update:

Maria Schutz  are din nou probleme cu justiția. De data acesta este acuzată că a obținut pe nedrept, prin firma SC IZAMAR SRL, fonduri europene în valoare de 919.473 de lei. 

Potrivit procurorilor anticorupție, Maria Schutz este acuzată de instigare la infracţiunea de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, dar și de instigare la infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată.

 


09
Sep 12

Gheorghe Daici, Ionel Păpălă, Aurel Bojenoiu – Primăria şi Consiliul Local Craiova

 

Fostul consilier local Aurel Bojenoiu a

Fostul consilier local Aurel Bojenoiu

Dosarul de corupţie în care sunt judecaţi Gheorghe Daici şi Ionel Păpălă, foşti angajaţi ai Serviciului Disciplina în Construcţii al Primăriei Craiova, dar şi fostul consilier local Aurel Bojenoiu, se află pe rolul instanţelor de pe 16 decembrie 2008.

Procurorii DNA Craiova au reţinut că, în toamna anului 2006, consilierul local Aurel Bojenoiu, a obţinut fără licitaţie un teren al municipalităţii, pentru firma SC TICSIM SRL. Daici şi Papală sunt funcţionarii care au semnat, respective întocmit, un raport în care s-a menţionat în fals că pe terenul solicitat de această firmă exista o construcţie provizorie. Pe 8 decembrie 2010, Curtea de Apel Craiova i-a condamnat pe cei trei inculpaţu la câte un an de închisoare. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus casarea cauzei şi retrimiterea spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova.

Update:

Pe 30 noiembrie 2010, magistraţii Curţii de Apel Craiova i-au condamnat pe cei trei inculpaţi la câte un an de închisoare cu executare, însă hotărârea a fost atacată cu recurs. În decembrie 2011, Curtea Supremă a hotărât ca dosarul să fie rejudecat de Curtea de Apel Craiova, instanţă care s-a pronunţat din nou în februarie 2013. De data aceasta, Bojenoiu a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, iar Daici şi Păpălă au primit un an şi patru luni, respectiv un an şi şase luni de închisoare cu executare pentru infracţiunile comise.

Tot în februarie 2013, deşi hotărârea instanţei nu era definitivă, Daici şi Păpălă au plecat de la Serviciul Disciplina în Construcţii, serviciu mutat între timp la Poliţia Locală Craiova. Inculpaţii au făcut din nou recurs, iar pe 27 martie, anul acesta, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat definitiv. Magistraţii bucureşteni au hotărât ca Aurel Bojenoiu să execute un an şi jumătate de închisoare, iar Daici şi Păpălă – câte un an.

Update:

După aproximativ patru luni de când a fost condamnat definitiv, Ionel Păpălă a formulat la Judecătoria Craiova o cerere de eliberare condiționată, însă i-a fost respinsă pe 22 iulie 2014. Condamnatul a contestat decizia instanței, iar joi, 25 septembrie 2014 Tribunalul Dolj a hotărât ca Păpălă să fie eliberat condiționat din penitenciar. Hotărârea Tribunalului Dolj este definitivă.
Alt inculpat din acest dosar penal, fostul consilier Aurel Bojenoiu, a formulat pe 22 septembrie o cerere de eliberare condiționată din penitenciar și urmează ca magistrații de la Judecătoria Craiova să hotărască dacă Aurel Bojenoiu va ieși din penitenciar.
În schimb, Gheorghe Daici este încă în penitenciar și nu s-a adresat până acum instanței cu o cerere de eliberare condiționată.


09
Sep 12

Nicula Florin Nicuşor, Gheorghiţă Liviu, Glăvan Ion, Osiceanu Nicu, Diaconu Ştefan, Cojocaru Eliodor, poliţişti de frontieră

139325maximPe 13 martie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat definitiv la câte doi ani de închisoare cu suspendare pe comisarul-şef de poliţie Nicula Florin Nicuşor, subcomisar de poliţie Gheorghiţă Liviu, agent de poliţie Glăvan Ion, agent de poliţie Osiceanu Nicu, agent de poliţie Diaconu Ştefan, agent de poliţie Cojocaru Eliodor, toţi din cadrul Poliţiei de Frontieră Dolj. Aceştia au fost trimişi în judecată pe 26 iunie 2009 în dosarul nr. 1955/54/2009 pentru comiterea infracţiunii de furt calificat, după ce procurorii au stabilit că, în anul 2008, au sustras câteva mii de pachete de ţigări netimbrate pe care le descoperiseră într-un tir.


09
Sep 12

Liviu Bană, director şcoală şoferi, doi ani de închisoare cu suspendare

Liviu Bană, directorului şcolii de şoferi SC DRIVESTEST LIVIU BANĂ SRL Craiova, a fost trimis în judecată în mai 2012, după ce a fost prins în flagrant în timp ce primea 400 de lei de la un cursant, bani în schimbul cărora trebuia să-i aranjeze proba practică pentru obţinerea permisului de conducere.161919maxim

Update:

Povestea în cazul lui Liviu Bană, directorul  a început atunci când un craiovean a sesizat poliţiştii anticorupţie că, în timp ce efectua cursurile acestei şcoli de şoferi, instructorul auto i-a spus că, pentru a fi sigur că va promova proba practică, va trebui să dea câte 100 de euro pentru fiecare dintre categoriile pentru care dă examen. Totodată craioveanul instructorul i-a mai spus craioveanului că va afla mai multe despre acest lucru de la şeful şcolii de şoferi, Liviu Bană. În baza acestui denunţ, anchetatorii au cerut şi obţinut interceptarea convorbirilor telefonice ale instructorului şi ale lui Bană. Din interceptări, anchetatorii au aflat că Bană aflase despre denunţ, dar şi despre acţiunea de prindere în flagrant înainte ca denunţătorul să-i dea cei 100 de euro pentru „aranjarea“ probei practice pentru categoria C. Ulterior, pe 25 mai 2011, denunţătorul a susţinut proba practică a examenului, însă a fost declarat respins. În aceeaşi zi, anchetatorii au interceptat o convorbire telefonică în care Bană îi povestea soţiei sale cum a aflat că era înregistrat.

Poliţiştii anticorupţie au continuat supravegherea lui Bană, iar, pe 27 martie 2012 , alt craiovean a sesizat că a făcut cursurile la aceeaşi şcoală, iar Bană i-a spus că pentru a fi sigur că trece „oraşul“ trebuie să-i dea între 300 şi 400 de lei sau 100 de euro pentru a „aranja“ examenul cu poliţistul examinator. Ca să îl convingă că are şanse foarte mici de a trece „oraşul“ fără bani, Bană i-a povestit păţania unui prieten bun.

După ce a fost examinat, denunţătorul s-a întâlnit din nou cu instructorul Bană, care i-a cerut banii. „Să îmi laşi şi mie alea“, iar la întrebarea denunţătorului „Cât?“, inculpatul a spus: „Patru milioane“. Ulterior, după primirea banilor de la denunţător, inculpatul a fost oprit în trafic de oamenii legii, banii marcaţi fiind găsiţi în maşina sa.   Povestea în cazul Bană s-a încehiat după ce acesta a fost trimis în judecată la sfârşitul lunii aprilie 2012, iar, în decembrie, Tribunalul Dolj l-a condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă. Inculpatul a făcut apel împotriva hotărârii date de judecătorii de la Tribunalul Dolj, însă, instanţa a luat act că inculpatul Liviu Bană şi-a retras apelul, iar sentinţa dată de Tribunalul Dolj a rămas definitivă.


09
Sep 12

Dănuţ Duţă – Poliţist

Dănuţ Duţă, agent de poliţie judiciară de la Secţia de Poliţie Rurală Poiana Mare, a fost trimis în judecată în mai 2012 pentru trafic de influenţă. A fost prins în flagrant în timp ce primea 200 de euro mită de la un denunţător pentru a interveni pe lângă un procuror ca să-i obţină o soluţie favorabilă într-un dosar în care era cercetat pentru lovire şi alte violenţe. Dosarul cu nr. 8917/63/2012 se judecă la Tribunalul Dolj.


09
Sep 12

Angela Mariana Creţu, agentă de penitenciare, doi ani de închisoare

Pe 6 februarie 2012, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj au dispus trimiterea în judecată a inculpatei Angela Mariana Creţu, agent-şef adjunct la Penitenciarului de Minori şi Tineri Craiova(dosar nr. 1596/63/2012). A fost acuzată de trafic de influenţă după ce a cerut 3.400 de euro unui craiovean pentru a-i ajuta fiul să promoveze examenul de admitere la Şcoala Naţională de Agenţi de Penitenciare Târgu Ocna. Pe 19 martie a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare. Inculpata a făcut apel.

Update:

Ulterior, la apel, Curtea de Apel Craiova a dispus reducerea pedepsei primite de agentă la doi ani de închisoare cu suspendare. Inculpata a hotărât să facă recurs împotriva hotărârii luate de magistraţii craioveni, dar Înalta Curte i-a respins acţiunea, Mariana Angela Creţu fiind condamnată definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare.


09
Sep 12

Constantin Bălaşa – Poliţist

Fostul agent de poliţiei Constantin Bălaşa a fost trimis în judecată pe 2 iunie 2011(dosar nr. 15013/63/2011) pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă. Pe 4 mai 2011, a fost prins în flagrant de procurorii DNA în timp ce primea 2.500 de euro de la un investigator căruia îi promisese că îl va ajuta să fie admis la Şcoala de Agenţi de Poliţie Câmpina. În noiembrie 2011, Tribunalul Dolj l-a condamnat pe inculpat la doi ani de închisoare, iar pe 20 martie Curtea de Apel Craiova i-a respins apelul. Dosarul se află pe rolul Curţii Supreme.

Update

Pe 17 ianuarie 2013 recursul inculpatei a fost respins de Înalta Curte.


09
Sep 12

Florin Calotescu condamnat la doi ani de puşcărie

173035maximPe 28 martie 2012 a fost trimis în judecată (dosar nr. 3817/63/2012) agentul de poliţie Florin Calotescu din cadrul Biroului Rutier Dolj. Acesta a fost prins în flagrant pe 13 martie, după ce a primit de la un ofiţer sub acoperire 100 de lei drept mită.

Update:

În cursul lunii iulie, Florin Calotescu a fost condamnat de Tribunalul Dolj la doi ani de închisoare pentru luare de mită, însă sentinţa a fost atacată cu apel de inculpat. În octombrie, anul trecut, Curtea de Apel Craiova a respins acţiunea poliţistului ca fiind nefondată, iar de această dată inculpatul a făcut recurs. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul agentului Calotescu, astfel că acesta a trebuit să execute cei doi ani de puşcărie, pedeapsă din care se scad cele şase luni de arest preventiv.


09
Sep 12

Cristian Denis Durău – Poliţist

136581maximCristian Denis Durău, agent al Secţiei de Poliţie nr. 4 Coşoveni, a fost trimis în judecată pentru luare de mită pe 10 ianuarie 2012 în dosarul nr.336/63/2012. Procurorii au stabilit că agentul Durău a cerut şi primit de la doi şoferi 250 de lei, respectiv două sticle de whisky, pentru a nu le reţine permisul de conducere. Pe 22 februarie, Tribunalul Dolj l-a condamnat la opt luni de închisoare cu suspendare. Apelul în acest dosar se judecă la Curtea de Apel Craiova.


09
Sep 12

Petrişor Alexandru şi Mihai Ardelean – Poliţişti

151685maximProcurorii DIICOT au dispus începerea urmăririi penale pentru constituirea unui grup infracţional organizat, şantaj şi abuz în serviciu pe numele a doi ofiţeri de poliţie – comisarul-şef Petrişor Alexandru, şeful Biroului de Investigare a Fraudelor din cadrul Secţiei Regionale Transporturi Craiova, şi subinspectorul Mihai Ardelean. Cei doi au fost prinşi în flagrant în aprilie 2011, în timp ce primeau de la un denunţător 5.000 de lei – dobânda lunară a unor împrumuturi cu camătă date de cei doi poliţişti în cursul anilor 2008 – 2010. Dosarul este încă la DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova.


09
Sep 12

Florian Domozină – Poliţist

Florian Domozină, agent din cadrul Poliţiei Bechet, a fost prins în flagrant în martie 2011, în timp ce primea de la un denunţător un trening şi o pereche de pantofi sport. A fost trimis în judecată în dosarul 13107/63/2011, iar în decembrie 2011 a fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare. Inculpatul a făcut apel, iar pe 25 mai 2012 Curtea de Apel Craiova a dispus suspendarea executării pedepsei. În prezent, Curtea Supremă judecă recursul inculpatului.

Update:

Curtea Supremă a respins pe 29 ianuarie 2013 recursul făcut de Domozină, astfel că sentința dată inițial a rămas definitivă.


09
Sep 12

Cătălin Ștefan Bănică, doi ani şi zece luni de închisoare

Pe 6 iunie 2010 a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie (dosar nr. 1729/54/2010) ofiţerul de poliţie Cătălin Ștefan Bănică din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor al IPJ Dolj. A fost acuzat că a încasat sume importante de bani percepând taxe pentru a muşamaliza diferite dosare penale întocmite pe numele unor persoane.

Update:

Fostul poliţist a primit două pedepse de câte doi ani şi zece luni de închisoare pentru două fapte de luare de mită, iar pentru a treia, un an de închisoare. Pentru distrugere de înscrisuri a fost condamnat la cinci luni de închisoare, pentru fals material în înscrisuri oficiale – la alte cinci luni, pentru uz de fals – la două luni, iar pentru trafic de influenţă – la un an şi zece luni de închisoare. Judecătorii au decis ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, cea de doi ani şi zece luni de închisoare.

Update:

Inculpatul și procurorii anticorupție au atacat cu apel hotărârea Curții de Apel Craiova, iar, pe 8 octombrie2014, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au pronunțat hotărârea definitivă în acest dosar de corupție. Bănică a fost condamnat la trei ani și patru luni de închisoare cu executare.


09
Sep 12

Costel Caragea – Poliţist

 

Agentul Costel Caragea (în pulover cu dungi)

Agentul Costel Caragea (în pulover cu dungi)

Pe 11 octombrie 2010 a fost arestat preventiv agentul-şef adjunct Costel Caragea, ajutorul şefului de post din comuna Celaru. A fost trimis în judecată în noiembrie 2010, după ce s-a stabilit că, pe 25 august 2010, poliţistul cerut unei persoane depistate conducând fără permis 500 de euro pentru a nu-i face dosar penal. A fost prins în flagrant de poliţiştii anticorupţie pe 9 octombrie 2010, după ce primise 500 de lei de la denunţător. Pe 21 martie 2011, judecătorii Tribunalului Dolj l-au găsit vinovat şi condamnat pentru faptele sale la un an de închisoare cu executare. Hotarârea nu a fost atacată cu apel şi a rămas definitivă.


09
Sep 12

Mirel Florea – Poliţist

Mihai Florea

Mihai Florea

Pe 7 mai 2010 a fost arestat preventiv agentul Mirel Florea de la Secţia 1 Craiova şi a fost acuzat în dosarul nr. 7777/63/2010 de comiterea infracţiunii de luare de mită, după ce un denunţător a reclamat că omul legii i-a cerut 70 de lei ca să nu îi suspende permisul de conducere. În martie 2011, Tribunalul Dolj l-a condamnat la trei luni de închisoare cu suspendare pentru primire de foloase necuvenite, iar în decembrie Curtea de Apel Craiova a respins apelul formulat de poliţist. În prezent, dosarul este pe rolul Înaltei Curţi, care judecă recursul făcut de Florea.

Update:

Pe 6 noiembrie 2012 Curtea Supremă i-a respins recursul inculpatului, astfel sentința a rămas definitivă.


09
Sep 12

Cosmin Mihai Mitru – Poliţist

116747maximAgentul-şef Cosmin Mihai Mitru de la Secţia 3 Craiova, a fost prins în flagrant în mai 2010 în timp ce primea suma de 550 de lei drept mită de la doi şoferi. La sfârşitul lunii ianuarie 2011, Tribunalul Dolj l-a condamnat la şase ani de închisoare. Ulterior, la apel, pe 1 iulie, Curtea de Apel Craiova a scăzut pedeapsa inculpatului cu un an, pedeapsă ce a rămas definitivă printr-o hotărâre din octombrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.


09
Sep 12

Florea Stănescu – Poliţist

Agentul-şef Florea Stănescu, fost şef al Postului de Poliţie Gighera, a fost arestat preventiv pe 20 mai 2010 şi a fost acuzat că a primit mită 400 de euro pentru a schimba într-un dosar autorul unui accident de circulaţie. Pe 25 martie 2011 Tribunalul Dolj l-a condamnat la doi ani de închisoare pentru luare de mită, favorizarea infractorului şi fals intelectual. Inculpatul a făcut apel, iar pe 16 martie 2012 Curtea de Apel Craiova a dispus suspendarea pedepsei date de Tribunalul Dolj. Dosarul este pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.


09
Sep 12

Marius Dionisie – Brancardier

Pe 26 septembrie 2011, Marius Dionisie, brancardier la Spitalul de Urgenţă din Craiova, a fost condamnat de Tribunalul Dolj (dosarul nr. 14639/63/2011) la trei ani de închisoare cu suspendare pentru traffic de influenţă.

A fost denunţat după ce a cerut şi primit 3.700 de euro de la un denunţător pentru obţinerea unui post de infiermier în cadrul Spitalului de Urgenţă Craiova.

Pe 10 aprilie 2012, în apel, Curtea de Apel Craiova i-a scăzut pedeapsa la doi ani de închisoare cu suspendare. Hotarârea poate fi atacată cu recurs.

Update:

Pe 16 octombrie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât ca inculpatul să execute pedeapsa dată de Tribunalul Dolj, în septembrie 2011. Hotărârea a rămas definitivă.


09
Sep 12

Mihaela Pencea – Registrator spital

Mihaela Pencea

Mihaela Pencea

Craioveanca Mihaela Pencea, angajată ca registrator la Spitalul „Filantropia“, a fost condamnată pe 7 noiembrie 2011 de Tribunalul Dolj(dosar nr. 18030/63/2011) la trei ani de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. A fost denunţată după ce a cerut 2.500 de euro pentru a interveni la Comisia de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă pentru pensionarea anticipată a unei persoane.

Hotarârea a rămas definitivă pe 18 ianuarie 2012, după ce inculpate şi-a retras apelul de pe rolul Curţii de Apel Craiova.

 


09
Sep 12

Khalil Haney şi Khalil Barham – Medici ginecologi

Medicul ginecolog Khalil Haney (cu glugă)

Medicul ginecolog Khalil Haney (cu glugă)

Pe 22 martie 2012, ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Dolj i-au prins în flagrant pe Khalil Haney, medic ginecolog la Spitalul Municipal Calafat, şi Khalil Barham, ginecolog la Spitalului din Segarcea.

Ambii au fost acuzaţi de luare de mită, după ce s-a probat că cereau diverse sume de bani pacientelor „condiţionând actul medical de primirea banilor“.

Medicul ginecolog Khalil Barham

Medicul ginecolog Khalil Barham

Khalil Bahram a fost trimis în judecată pe 30 mai 2012, dosarul nr. 9783/63/2012 fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj. Khalil Haney este judecat începând cu data de 4 mai pentru luare de mită. Dosarul nr. 8125/63/2012 este pe rolul tribunalului Dolj.

Update:

Doctorul Khalil Barham, angajat al Spitalului din Segarcea, a fost prins în flagrant pe 22 martie 2012, în urma unei acţiuni a ofiţerilor Serviciului Judeţean Anticorupţie Dolj. Flagrantul a fost pus la cale de ofiţerii anticorupţie după ce o pacientă a medicului Barham s-a plâns că acesta i-a cerut 1.000 de lei pentru o cezariană.

După acestă întâmplare, medicul a fost audiat, însă procurorii nu au dispus nici o măsură faţă de acesta, hotărând să îl cerceteze în continuare în stare de libertate pentru comiterea infracţiunii de luare de mită. Ulterior, pe 30 mai, după ce mai multe paciente au depus plângeri împotriva medicului Khalil Barham, acesta a fost trimis în judecată, iar, în mai 2013, a fost condamnat de Tribunalul Dolj la trei ani de închisoare cu executare.

Judecătorii au hotărât și ca inculpatul să dea înapoi banii primiţi drept mită de la paciente – 1.000 de lei, 1.600 de lei, 100 de euro şi 100 de lei şi 250 de lei, dar şi să achite cheltuieli de judecată în valoare de 2.400 de lei.

Decizia Tribunalului Dolj a fost atacată cu apel de medic, iar, pe 30 ianuarie 2014, Curtea de Apel Craiova i-a respins acțiunea, hotărârea fiind definitivă. Pe 4 februarie  2014, Khalil Barham a fost încarcerat.
Ulterior, la începutul lunii iunie 2014, Khalil Barham a formulat la Curtea Supremă un recurs în casație, o cale extraordinară de atac, însă judecătorii bucureșteni i-au respins pe 2 octombrie 2014 acțiunea ca nefondată. Prin urmare, medicul Khalil Barham își va executa în continuare pedeapsa.

 


09
Sep 12

Manuela Militaru – Economistă DSP Dolj

126025maxim

Manuela Militaru, fostă economistă a DSP Dolj, a fost  trimisă în judecată pe pe 1 aprilie 2011 pentru trafic de influenţă în formă continuată (dosar nr. 12352/63/2011). A fost reţinută de procurorii DNA la începutul lunii martie 2011, după ce s-a stabilit că, în cursul anului 2010, a pretins şi primit de la mai mulţi denunţători aproape 30.000 de euro. În schimbul banilor, economista DSP Dolj promitea că poate interveni pe lângă şefii unor instituţii publice din Craiova pentru a-i angaja pe denunțători pe diverse posturi.

În decembrie 2011 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a condamnat-o definitiv la trei ani de închisoare cu executare.


09
Sep 12

Cristian Preda – Asistent IML Craiova

Pe 16 martie 2012, tribunalul Dolj i-a condamnat pe Cristian Preda, asistent în cadul IML Craiova, şi pe Jana Păun, femeia care îi găsea clienţi. Cristian Preda a fost prins în flagrant în timp ce primea 500 de euro de la un poliţist sub acoperire. În schimbul banilor urma să elibereze un certificate medico-legal pentru mai multe zile de îngrijiri medicale decât în realitate. Cristian Preda a fost condamnat la an şi opt luni de închisoare pentru traffic de influenţă, iar pe Jana Păun la doi ani şi şase luni de închisoare pentru aceeaşi infracţiune. Dosarul nr. 21267/63/2011 se află în prezent pe rolul Curţii de Apel Craiova, instanţă care judecă apelul inculpaţilor.


09
Sep 12

Elena Aurel – Infirmieră

140983maxim

Elena Aurel, infirmieră la Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Clinic de Urgenţă Militar „Dr. Ştefan Odobleja“ Craiova, este cercetată de procurorii DNA din luna aprilie 2012 pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată. Procurorii Anticorupţie au stabilit că, între anii 2010 şi 2012, infirmiera Elena Aurel a cerut de la două persoane 10.500 de euro şi 1.800 de lei, bani care trebuia să ajungă la ofiţeri superiori din cadrul Ministerului Apărării Naţionale pentru angajarea în cadrul armatei. Elena Aurel a fost prinsă în timp ce primea de la un denunţător 2.000 de euro şi 1.000 de lei.

Update:

La începutul lunii ianuarie 2013 Elena Aurel a fost condamnată definitiv pentru trafic de influenţă printr-o hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Înalta Curte a respins recursul inculpatei, acesta urmând să execute pedeapsa dată de Tribunalul Dolj – doi ani şi şase luni de închisoare cu executare. În decembrie 2013 condamnata a fost eliberată condiționat din penitenciar printr-o hotărâre a Judecătoriei Craiova.

Infirmiera Elena Aurel nu se afla la prima întâlnire cu oamenii legii. În 2003, femeia a fost condamnată de Tribunalul Militar Timişoara la trei ani de închisoare cu suspendare pentru instigare la fals material în înscrisuri oficiale, instigare la fals intelectual, uz de fals şi complicitate la înşelăciune.

 


09
Sep 12

Sergiu Drăgancea

Sergiu Drăgancea

Sergiu Drăgancea

Sergiu Drăgancea, directorul suspendat al APIA Dolj, a fost condamnat de Tribunalul Dolj pe 20 decembrie 2011 la patru ani de închisoare pentru comiterea infracţiunii de luare de mită. Sergiu Drăgancea a fost trimis în judecată în dosarul nr. 18792/63/2011 pe 3 octombrie 2011. A fost acuzat de DNA Bucureşti că a cerut 25.000 de euro patronului unei firme, Laurenţiu Gagiu, căruia îi promisese că îl va ajuta să obţină subvenţiile pentru suprafeţele de teren agricol cultivate.

Drăgancea a fost prins în flagrant pe 9 septembrie 2011, în timp ce primea 10.000 de euro de la Gagiu, prima tranşă din cei 25.000 de euro. Pe 14 mai 2012, Curtea de Apel Craiova a menţinut sentinţa Tribunalului Dolj, hotarârea putând fi atacată cu recurs la Curtea Supremă.


09
Sep 12

Valentin Mitrică – Primar Giurgiţa

129631maximFostul edil din comuna doljeană Giurgiţa, Valentin Mitrică, este judecat pentru abuz în serviciu, delapidare şi fals intellectual, alături de Marin Nica, fostul contabil al Primăriei Giurgiţa. Dosarul nr. 1486/304/2011* este pe rolul Judecătoriei Segarcea din iulie 2011.

Mitrică şi Nica sunt acuzaţi că au atribuit fără licitaţii mai multe lucrări de reparaţii sau investiţii decontate de la bugetul local, dar şi că au plătit din bugetul primăriei lucrări neexecutate sau făcute prost. Una din investiţiile făcute de fostul primar din Giurgiţa este o toaletă din scândură construită cu suma de 90.000 de lei.


09
Sep 12

Cornel Andrei – Primar Cârna

130563maxim

Cornel Andrei, fostul primar al comunei doljene Cârna, a fost trimis în judecată în iunie 2011 pentru abuz în serviciu, instigare la fals intelectual, uz de fals şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, dosarul nr. 1375/304/2011 fiind pe rolul Judecătoriei Segarcea .

Este acuzat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Segarcea că a încheiat mai multe contracte pentru executarea unor lucrări publice fără a respecta procedurile privind achiziţiile publice şi organizarea de licitaţii, prejudiciu total fiind de  367.000 de lei.

Update:

După ce au amânat de două ori luarea unei hotărâri în acest dosar pe 25 iulie 2014 magistrații Judecătoriei au hotărât să-l achite pe inculpat pentru toate acuzațiile aduse de procurori. Astfel, instanța a invocat art. 10, lit. a și d (fapta nu există și faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii) din vechiul Cod de Procedură Penală și a dispus achitarea inculpatului pentru abuz în serviciu, instigare la fals intelectual, uz de fals şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

După ce a fost arestat, Cornel Andrei a declarat că este nevinovat şi că este vorba de un dosar confecţionat, pentru că „sunt interese mari în Cârna“. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Segarcea au precizat pentru GdS că vor ataca cu apel hotărârea instanței.


09
Sep 12

Ioan Negreţ – Primar

129495maxim

Ioan Negreţ, fostul primar din Băileşti, a fost trimis în judecată în anul 2006, sub acuzaţiile de luare de mită şi abuz în serviciu. În acelaşi dosar a fost deferit justiţiei şi contabilul Poliţiei Comunitare din localitate, Ion Berbecaru. Potrivit DNA, Negreţ ar fi primit de la reprezentantul unei firme, prin intermediul lui Ion Berbecaru, suma de 1.500 de lei, pentru a aproba plata contravalorii lemnelor de foc livrate de firma respectivă către şcolile aflate în subordinea primăriei.

Update:

Tribunalul Dolj l-a condamnat pe Negreţ la şase luni de închisoare, iar pe Berbecaru la un an şi şase luni de închisoare. A urmat apelul, iar în iunie 2009, judecătorii de la Curtea de Apel Craiova au menţinut pedepsele date de colegii lor de la Tribunalul Dolj. Procurorii DNA au făcut recurs împotriva sentinţei, dosarul de corupţie al celor doi inculpaţi fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe 31 noiembrie 2009. Pe 29 aprilie 2010, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au considerat că instanţele din Craiova au fost cam „iertătoare“ cu inculpaţii, aşa că au dispus rejudecarea acestora, dosarul fiind înapoiat judecătorilor de la Curtea de Apel Craiova.
 În octombrie 2011, după mai bine de şase ani de la trimiterea în judecată a celor doi inculpaţi, instanţa a analizat din nou probele din acest dosar şi i-a condamnat şi pentru luare de mită, respectiv complicitate la luare de mită. De data acesta, Ioan Negreţ a primit doi ani de închisoare cu suspendare, iar Berbecaru a rămas cu pedepasa de un an şi jumătate cu suspendare.
Hotărârea dată de Curtea de Apel Craiova a putut fi atacată cu recurs.

Cheltuieli mult mai mari decât şpaga

Tot în octombrie 2011, judecătorii au mai dispus confiscarea sumei de 1.500 de lei de la Negreţ şi au menţinut sechestrul pus pe sumele de 300 de euro şi 941 de lei ridicate de anchetatori de la acesta. În plus, cei doi inculpaţi au fost obligaţi să plătească câte 8.500 de lei drept cheltuieli judiciare către stat şi aproape 5.000 de lei drept cheltuieli cu judecata ale SC Corp Mobil Impex SRL, care s-a constituit parte civilă în dosar.


09
Sep 12

Soţii Mihaela şi Silviu Cotigă

Silviu Cotiga

Silviu Cotiga

Silviu Cotigă, director al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Dolj până în ianuarie 2009, a fost judecat până pe 15 mai 2012 pentru comiterea infracţiunii de şantaj.

Fostul director al ITM Dolj, a fost acuzat de procurorii Serviciului Teritorial Craiova al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) că, în 2006, „a  înţeles să folosească puterea conferită de atribuţiile funcţiei de inspector-şef al ITM Dolj spre a o determina pe partea vătămată(patronul unui service din Craiova) să nu mai pretindă diferenţa neachitată de 1.350 de lei, pe care i-o datora SC VISILCO GENCOM SRL“.

În ianuarie 2009, Silviu Cotigă a fost trimis în judecată, dosarul cu numărul 456/215/2009 fiind înregistrat pe rolul Judecătoriei Craiova, instanţă care l-a condamnat în iulie 2010 la trei ani de închisoare cu suspendare. La apel, Tribunalul Dolj a scăzut pedeapsa inculpatului cu un an, iar sentinţa a rămas definitivă printr-o hotarâre a Curţii de Apel Craiova din 15 mai 2012.

Soţia lui Silviu Cotigă, Mihaela Cotigă (directoarea Centrului Regional de Formare Profesională Dolj), este anchetată de ANI. Inspectorii ANI au comunicat la sfârşitul lunii martie 2012, că există indicii privind posibila săvârşire a infracțiunii de conflict de interese şi a unor infracţiuni asimilate faptelor de corupție faţă de Mihaela Cotigă, directoarea Centrului Regional de Formare Profesională Dolj. ANI a mai precizat că Mihaela Cotigă şi-a şcolit soţul şi fiul ca „formatori de formatori“, dar şi că a împărţit mai multe contracte cu cei doi.


09
Sep 12

Antonie Solomon – Primar

114891maxim

Antonie Solomon a fost trimis în judecată de DNA Piteşti pentru luare de mită în formă continuată şi de fals intelectual, alături de Cornel Penescu, patronul hipermarketului PIC şi de alţi doi angajaţi ai magazinului, Dragoş Stancu şi Gheorghiţă Pieca. Solomon este acuzat că, în perioada februarie – noiembrie 2006, a primit suma totală de 50.000 de euro de la acţionarul principal al SC PIC SA, Cornel Penescu, pentru a-şi îndeplini în mod necorespunzător atribuţiile de serviciu legate de exercitarea funcţiei de primar al municipiului Craiova şi de preşedinte al Comisiei de Sistematizare a Circulaţiei Rutiere şi Pietonale a municipiului Craiova.

În martie 2010 dosarul a fost înregistrat pe rolul tribunalului Argeş, iar pe 7 iulie dosarul 6618/121/2010 a fost la cererea lui Penescu la Tribunalul Galaţi. Solomon a fost arestat preventive între 3 martie şi 8 septembrie 2010.

Update:

Fostul primar al Craiovei, Antonie Solomon, a fost condamnat la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) s-a pronunţat pe 11 iulie 2013 în dosarul în care senatorul PP-DD Antonie Solomon, fost primar al Craiovei, şi omul de afaceri Cornel Penescu sunt acuzaţi de corupţie. Magistraţii au decis să îl condamne pe Antonie Solomon la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare, aceeaşi pedeapsă fiind stabilită şi pentru Cornel Penescu. 

Update:

Tribunalul Dolj a decis pe 10 decembrie 2014 eliberarea din penitenciar a fostului primar al Craiovei, Antonie Solomon. Pe 13 noiembrie Judecătoria Craiova a luat decizia de a-l elibera condiţionat pe fostul edil, însă decizia nu a fost definitivă şi a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) la Tribunalul Dolj. Contestaţia a fost judecată în data de 10 decembrie 2014, iar magistraţii au decis că Antonie Solomon poate fi eliberat condiţionat.


09
Sep 12

Constantin Pătru, Orlando Bogdan Berneanu, Simona Mladin, Mihai Gavrilă şi Vergică Diaconu – Ziarişti

Bogdan Orlando Şerban (fost Berneanu)

Bogdan Orlando Şerban (fost Berneanu)

Dosarul „ziariştilor TVA“(1067/63/2006), privind o rambursare ilegală de TVA de 550.000 de lei obţinută de la DGFP Dolj de Constantin Pătru, Orlando Bogdan Berneanu, Simona Mladin, Mihai Gavrilă şi Vergică Diaconu se află în stadiul de apel pe rolul Curţii de Aple Craiova. În martie 2009, după trei ani de judecată, Constantin Pătru şi Orlando Berneanu au fost condamnaţi de Tribunalul Dolj la câte cinci ani de închisoare, iar ceilaţi trei inculpaţi la câte patru ani.


09
Sep 12

Avocata Simona Niculina Filip şi agentul Ion Măceşanu

120501maxim

Pe 30 noiembrie 2010, avocata Simona Niculina Filip şi agentul Ion Măceşanu de la Penitenciarul Craiova au fost condamnaţi definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 286/54/2010 pentru trafic de influenţă, respectiv complicitate la trafic de influenţă. Avocata a primit doi ani şi două luni de închisoare, iar agentul doi. S-a stabilit că a cerut unui deţinut suma de 10.000 de euro pentru a interveni pe lângă judecători şi a-i obţine punerea în libertate sub control judiciar.


09
Sep 12

Stelian Duţă – Avocat

La sfârşitul lunii martie 2011, două persoane, unul fiind avocatul Stelian Duţă din cadrul Baroului Dolj şi un agent de poliţie din Constanţa, au fost trimise în judecată de procurorii DNA pentru trafic de influenţă şi complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă. Potrivit procurorilor, în octombrie 2010, inculpatul Victor Ciocoiu a cerut 129.000 de lei de la un denunţător pentru a interveni pe lângă funcţionarii ANRP în scopul de a urgenta acordarea unei despăgubiri. În octombrie 2010, avocatul craiovean Stelian Duţă l-a ajutat pe Ciocoiu ca să ascundă traficul de influenţă printr-un contract civil, punându-i la dispoziţie mai multe modele de contract de mandat necompletate, dar având aplicată ştampila cabinetului şi semnătura sa. Dosarul nr. 356/36/2011 se judecă la Curtea de Apel Constanţa.


09
Sep 12

Bogdan Oane – Avocat

Bogdan Oane, avocat în cadrul Baroului Dolj, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) – Serviciul Teritorial Craiova în august 2011, fiind acuzat de trafic de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Anchetatorii au reţinut că, în perioada noiembrie 2009 – ianuarie 2010, inculpatul, în calitate de avocat, a pretins şi primit suma de 300 de euro de la un denunţător.

În schimbul banilor a promis că va interveni pe lângă un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti pentru a nu-l trimite în judecată pe denunţător pentru încălcarea unor prevederi la regimul circulaţiei pe drumurile publice.Pentru a ascunde infracţiunea de corupţie, avocatul a inserat în contractul de asistenţă juridică pe care l-a încheiat cu denunţătorul unele „împrejurări necorespunzătoare adevărului. Dosarul nr. 1624/54/2011 a fost înaintat pentru judecare Curţii de Apel Craiova.

Update:

Dosarul instrumentat de procurorii anticorupţie a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Craiova pe 22 august 2011, instanţă care s-a pronunţat vineri, 7 februarie.
Magistraţii craioveni au hotărât să-l condamne pe avocatul Bogdan Oane pentru ambele infracţiuni, iar în final au dispus să execute pedeapsa cea mai grea, de un an şi două luni de închisoare, primită pentru trafic de influenţă.
De asemenea, instanţa a dispus anularea contractului de asistenţă juridică nr. 14/18.11.2009, seria 028804, dar şi ca inculpatul să achite suma de 5.000 de lei drept cheltuieli de judecată. Hotărârea Curţii de Apel Craiova nu a fost însă definitivă.


09
Sep 12

Laurenţiu Anghel şi Bogdan Diaconescu

181725maxim

Laurenţiu Anghel şi Bogdan Diaconescu, judecători de la Secţia penală a Tribunalului Dolj, au fost trimişi în judecată de DNA Craiova împreună cu avocaţii Octavian Ciucă şi Ion Militaru în dosarul 1957/54/2010 pentru comiterea infracţiunilor de luare de mită, trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită, respectiv trafic de influenţă. Judecătorii şi avocaţii sunt acuzaţi că au primit 45.000 de euro pentru a da o pedeapsă mai blândă într-un dosar penal de pe rolul Tribunalului Dolj. Dosarul se judecă pe fond la Curtea de Apel Cluj începând cu data de 15.11.2010.

Update:

Magistraţii Curţii Supreme au hotărât pe 29 ianuarie 2014 să-i condamne definitiv la câte patru ani şi şase luni de închisoare cu executare pe foştii judecători ai Tribunalului Dolj, Laurenţiu Anghel şi Bogdan Diaconescu, acuzaţi de luare de mită şi trafic de influenţă. În schimb, Ion Militaru şi Octavian Ciucă, cei doi avocaţi care au împărţit şpaga de 45.000 de euro cu judecătorii doljeni, au fost condamnaţi şi ei la doi ani şi şase luni, respectiv doi ani de puşcărie. 


09
Sep 12

Soţii Ion şi Naziana Slotea

Soţii Ion şi Naziana Slotea şi contabila lor, Daciana Georgeta Brainaş, au fost trimişi în judecată de DIICOT în dosarul 58/63/2005 pe 23 decembrie 2005. Au fost acuzaţi că au obţinut restituiri ilegale de TVA învaloare totală de peste 3,2 milioane de lei. Pe 17 iulie 2009 au fost achitaţi de Tribunalul Dolj (dosar nr. 2971/54/2009, judecător Laurenţiu Anghel). Pe 21 februarie 2011 Curtea de Apel Craiova i-a condamnat pe soţii Slotea la câte 4 ani de închisoare, iar pe Brainaş la 3 ani de închisoare cu suspendare.

Din data de 22.06.2011 recursul este pe rolul Curţii Supreme. Naziana Slotea este judecată de Curtea de Apel Craiova şi în dosarul 1750/54/2011 pentru înşelăciune şi spălare de bani. Ceilalţi inculpaţi din dosar sunt CODLEANU MIRELA VASILICA, JIANU GEORGE ANDI, GHERGHE MARIAN BOGDAN şi VLĂDUŢ LUCIA (trimişi în judecată pe 12.02.2007). Pe 9.11.2010 Codleanu Mirela Vasilica şi Zlotea Naziana au fost condamnate la câte 10 ani de închisoare, iar Jianu George Andi, iar Gherghe Marian Bogdan şi Vlăduţ Lucia la câte 4 ani de închisoare.


09
Sep 12

Ilie Păşcălău

137519maxim

Ilie Păşcălău a fost trimis în judecată de DIICOT în ianuarie 2007 în dosarul 25/63/2007 şi a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare de Curtea de Apel Craiova pe 29.10.2007. Acuzaţii: înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare de bani. A obţinut o returnare ilegală de TVA de aproximativ 370.000 de lei de la DGFP Dolj(Georgeta Seftulescu).

În februarie 2004, a doua zi după ce a obţinut rambursarea de TVA, Păşcălău şi la câteva zile după ce fusese condamnat de Judecătoria Sibiu la șapte ani de închisoare pentru proxenetism, a fugit din ţară. A fost arestat la începutul lunii ianuarie 2011, în zona Nueva Esparta din Venezuela, şi acuzat de autorităţile venezuelene de trafic de droguri, iar pe 24 ianuarie 2012 a fost extrădat în România.


09
Sep 12

Mihai Anghel (Cerelacom, Cervina)

Cercetat de DIICOT pentru returnări ilegale de TVA. Iniţial, dosarul a fost instrumentat tot de DIICOT, a fost preluat de DNA, iar în 2011 s-a întos la DIICOT. Anchetatorii au stabilit iniţial că Anghel a obţinut în perioada 2002 – 2006, prin intermediul firmelor sale, returnări de TVA de peste 16 milioane de lei – aproximativ cinci milioane de euro la acea dată – de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj.

Beneficiare efective ale acestor restituiri de TVA au fost SC Cerealcom SA (4,5 milioane de lei), SC Cervina SA Segarcea (3,4 milioane de lei), SC Oltyre SA Craiova (2,8 milioane de lei), SC Redias SA Redea, judeţul Olt (4,9 milioane de lei), SC Crama Segarcea SRL (370.000 de lei).

În acest dosar, Mihai Anghel este cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, fals, uz de fals şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Ulterior, DNA a stabilit că prejudicial a fost de aproximativ 200.000 de euro, motiv pentru care dosarul a fost restituit pe 29 martie 2011 la DIICOT Craiova.


09
Sep 12

Ion Fotescu

192805maxim

FOTESCU ION, REZA POURMAND, SULTAN HUSEIN TABIT, SCĂLUS MILKO RADIVOI, GHEORGHE GELU, GHEORGHE ANGHEL, GEORGESCU GEORGE, GHETU AUREL şi ABDOL KALEGH GHUNI BAUI au fost trimişi în judecată în februarie 2006 în dosarul nr. 5565/3/2006 privind restituiri ilegale de TVA în valoare de aproximativ 7 milioane de lei. Capete de acuzare: constituirea unui grup infracţional organizat, înşelăciune, evaziune fiscală, fals în declaraţii, fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals sau favorizarea infractorului. Pe 8 februarie 2011, Tribunalul Bucureşti i-a achitat pe fraţii Gheorghe. Ion Fotescu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, ca şi Scăluş şi Georgescu. Reza a primit doi ani cu suspendare, Tabit – un an, Kalegh – un an, Nasser – şase luni, iar Gheţu, un an de închisoare. Sentinţa Tribunalului Bucureşti a fost deja atacată cu apel de către inculpaţi, dosarul fiind pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

Update:

Sentinţa Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de inculpaţi, iar la sfârşitul lunii ianuarie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a decis ca magistraţii de la Tribunal să-i judece din nou pe cei zece inculpaţi. Dosarul s-a întors la Tribunalul Bucureşti în august, anul trecut, iar magistraţii bucureşteni s-au pronunţat a doua oară marţi, 13 mai.
Instanţa a reţinut că majoritatea infracţiunilor de care au fost acuzaţi s-au prescris şi i-a condamnat pentru spălare de bani, evaziune fiscală ori complicitate la evaziune fiscală.
De data aceasta, omul de faceri Ion Fotescu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, iar Anghel Gheorghe a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Alţi şapte inculpaţi au primit pedepse între doi şi trei ani de închisoare cu suspendare, iar Gelu Gheorghe a fost achitat. Hotărârea de marţi a magistraţilor bucureşteni nu este însă definitivă şi poate fi atacată cu apel de inculpaţi şi procurori.

Dacă în hotărârea de pe 1 februarie 2011 Tribunalul Bucureşti a dispus ca Fotescu, Scăluş şi George Georgescu să achite statului suma de 6.786.959 de lei, de data aceasta, aceeaşi instanţă a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă a ANAF.
 


09
Sep 12

Constantin Dîlgoci și dosarul returnărilor ilegale de TVA

101469maxim

Trimis în judecată în august 2006 (dosarul 655/63/2006), alături de Tiberiu Oncică, Tatiana Nica, Marcella Patricia Chirea (fostă Şearpe) şi Diana Dorinela Borceanu pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani şi constituire de grup criminal organizat (două restituiri ilegale de TVA de la DGFP Dolj în valoare de peste 660.000 de lei.). În 4 martie 2009 inculpaţii au fost condamnaţi: primii 4 inculpaţi la câte 10 ani de închisoare, iar Diana Dorinela Borceanu a fost achitată.

Dîlgoci a fost considerat de procurori „creierul“ afacerilor prin care s-a obținut returnarea ilegală de TVA

Update:

Din decembrie 2009 și până în septembrie 2010, dosarul a stat la Curtea Constituțională, unde s-a judecat o excepție de neconstituționalitate ridicată de inculpatul Dîlgoci. Cererea a fost respinsă de judecători în iunie 2010, apoi dosarul s-a întors la Craiova, următorul termen de judecată fiind stabilit pentru 29 septembrie.
Instanța a dat o hotărâre abia pe 16 noiembrie 2012, după mai multe amânări cerute de avocații inculpaților, care s-au îmbolnăvit pe rând.

Magistrații Curții de Apel Craiova s-au pronunțat pe 16 noiembrie 2012. Dîlgoci a fost condamnat tot la zece ani de puşcărie, iar de data acesta instanța a dispus condamnarea la cinci ani de puşcărie a Dorinelei Borceanu. Ceilalți trei inculpați au primit pedepse între șase și opt ani de închisoare cu executare. Tatiana Nica a fost condamnată la opt ani, Chirea la șapte ani, iar Oncică a primit o pedeapsă de șase ani de închisoare.

SC TERMOMIN SA a achitat o parte din prejudiciul de 666.060 de lei, astfel că judecătorii de la Curtea de Apel Craiova au hotărât ca inculpații să mai achite diferența de 132.553 de lei.

A urmat recursul, dosarul fiind înregistrat la Curtea Supremă pe 6 septembrie 2013, iar vineri, 19 septembrie 2014 Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că faptele pentru care au fost trimiși în judecată cei cinci inculpați s-au prescris, așa că judecătorii au dispus încetarea procesului penal față de aceștia.
Hotărârea Înaltei Curți este definitivă.


09
Sep 12

Dinel Staicu (Nuţu)

190299maximDinel Nuţu, fost Staicu, a fost condamnat pe pe 4 aprilie 2011 la şapte ani de închisoare cu executare în dosarul 14165/4/2006 privind devalizarea Băncii Internaţionale a Religiilor. A fost trimis în judecată împreună cu Ion Popescu, fostul director al BIR, şi Radian Răceală şi Viorica Duţu, funcţionari BIR.

Acuzaţii: abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată. Pe 22 februarie 2012 Curtea de Apel Bucureşti a admis contestaţia în anulare formulată de Nuţu şi a anulat condamnarea. Dinel Nuţu este judecat în prezent în dosarul nr. 19797/300/2010(pe fond la Judecătoria Sector 2 Bucureşti) pentru prejudicierea companiei de stat Transgaz Mediaş cu peste 11 milioane de euro.

Ceilaţi inculpaţi: Aurel-Gabriel Coconea – fost director general al Transgaz Mediaş, Teodor-Cornel Volintiru, Popescu Carmen, fost director economic al BDJ SA Craiova, Vlad Rebega – fost director al BDJ SA Craiova, Iulian şi Tudorică Siclitaru, Vasile Naciu – fost director general la Asigurarea Naţională Română şi Georgel Adrian Bogza – fost administrator la Delta Telecom SA.

Update:

Pe 15 mai 2013, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a dispus aplicarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale lui Dinel Staicu, în dosarul Transgaz, până la „concurenţa“ sumei de 26 de milioane de lei (5,9 milioane de euro), hotărârea instanţei fiind cu recurs în termen de zece zile de la pronunţare. Tribunalul Municipiului Bucureşti (TMB) a respins ca nefondat recursul declarat de Dinel Staicu, hotărârea instanţei rămânând definitivă.

Update:

După încarcerare, Dinel Nuţu a început demersurile pentru a ieşi din puşcărie şi a încercat orice pentru anularea hotărârii instanţei. Inculpatul a formulat la Curtea de Apel București o contestație în anulare, care i-a fost admisă pe 22 februarie 2012. Completul de judecată a invocat autoritate de lucru judecat (o persoană nu poate fi judecată de două ori pentru aceeaşi faptă, chiar dacă i se acordă o nouă încadrare juridică) și, în consecinţă, a desfiinţat şi sentinţele instanţelor inferioare, respectiv a Judecătoriei Sector 4 Bucureşti şi a Tribunalului Bucureşti, au încetat procesul pornit împotriva lui Dinel Nuţu pentru comiterea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi au anulat mandatul de executare a pedepsei de şapte ani de închisoare.

Așa se face că după trei condamnări succesive date de trei instanţe diferite, Dinel Nuţu a scăpat de cei şapte ani de puşcărie. Ulterior, Dinel și-a schimbat din nou numele, revenind la Staicu.

În februarie 2012, după admiterea contestației în anulare formulate de Dinel, procurorii DNA au fost surprinşi de hotărârea instanţei şi au explicat că nu putea fi vorba de autoritatea de lucru judecat în cazul lui Dinel Staicu, între cele două dosare nefiind nici o legătură. Procurorii anticorupție au mers mai departe și au descoperit o serie de fapte de corupție, printre „protagoniști“ aflându-se chiar Dinel Staicu, fratele acestuia, dar și o magistrată de la Curtea de Apel București. Anchetatorii descoperit că în cursul lunii februarie 2012, Veronica Cîrstoiu, judecătoare la Curtea de Apel București – Secția I Penală, a primit prin Adriana Dascălu, aproximativ 630.000 de euro de la Dinel Staicu, pentru a pronunţa, împreună cu ceilalţi doi membri ai completului de judecată, admiterea contestaţiei în anulare formulate de Dinel Staicu.
Procurorii au stabilit că banii au ajuns la judecătoare prin intermediul lui Marian Staicu, fratele lui Dinel, dar şi a altei inculpate din acest dosar, Ioana Popescu. Ulterior, judecătoarea Cîrstoiu şi colegii săi s-au pronunţat în favoarea lui Dinel Staicu, anulând pedeapsa definitivă de şapte ani de închisoare dată lui Dinel Staicu tot de Curtea de Apel Bucureşti.
192119maxim (1)
În august 2013, Dinel Staicu și Ioana Popescu au fost arestați preventiv, iar după încheierea cercetărilor, fraţii Dinel şi Marian Staicu, magistrata Veronica Cîrstoiu, fiul acesteia, Florin Cergan, dar şi Adriana Dascălu, Lucian Băgia, Giorgel Zgăbei, Ioana Popescu şi Marilena Cucianu au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni de corupţie, cum ar fi luare de mită, trafic de influență, complicitate la trafic de influență, instigare la spălarea banilor, dare de mită sau cumpărare de influență. Cinci dintre cei nouă inculpați – Dinel şi Marian Staicu, Ioana Popescu, Adriana Dascălu şi Giorgel Zgăbei – şi-au recunoscut faptele pentru a avea parte de pedepse mai blânde, iar, pe 8 mai, au fost condamnați de Curtea de Apel Constanța.
Dinel a fost condamnat la trei ani și patru luni de închisoare, Ioana Popescu – la un an şi patru luni de închisoare, iar Marian Staicu şi Adriana Dascălu au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu suspendare. Giorgel Zgăbei, ultimul dintre cei cinci inculpaţi, a primit o pedeapsă de doi ani închisoare cu suspendare.
A urmat apelul, iar pe 25 spetembrie 2014, Curtea Supremă i-a mărit pedeapsa lui Dinel Staicu la cinci ani de pușcărie, pedeapsă din care se scade arestul preventiv de pe 13 august 2013 și până ieri. Ioana Popescu s-a ales cu o pedeapsă de doi ani și jumătate de închisoare, din care se scade arestul preventiv, de pe 13 august 2013 la zi. Ceilalți trei inculpați au rămas cu pedepsele date de Curtea de Apel Constanța. Hotărârea Curții Supreme este definitivă.

 


09
Sep 12

Samir Sprânceană

153179maxim

Samir Ionel Sprânceană a fost trimis în judecată alături de Adrian Marius Berceanu, Lucian Roland Împuşcătoiu şi Florinela Luminița Dobre în august 2006. Acuzaţii: înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals în declaraţii, spălare de bani şi evaziune fiscală. Prejudiciu: 66 milioane de lei. Dosarul cu numărul 8719/3/2006 se află încă pe rolul Tribunalului Dolj.

Update:

Procurorilor DIICOT – Structura Centrală au stabilit că, între iulie 2003 şi octombrie 2004, grupul infracţional din care făceau parte Samir Sprânceană, Adrian Marius Berceanu, Roland Împuşcătoiu, Florinela Dobre, Petrişor Crăciun, Alin Popa şi Florinel Buioca a solicitat şi obţinut ilegal, prin intermediul mai multor societăţi comerciale, TVA cu titlu de rambursare de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj în valoare de 659.188.708.982 de lei vechi.

Procurorii Parchetului General au explicat că banii obţinuţi din rambursările ilegale de TVA au fost ridicaţi în numerar sau au fost transferaţi în conturile SC KIRA GROUP SRL şi SC OLTENIA NETWORK CABLE SRL, societăţi la care Sprânceană, Berceanu şi Florinela Luminiţa Dobre erau asociaţi şi administratori, cu motivaţia „achiziţii agricole“ sau „plată salarii“, deşi firmele respective nu au achiziţionat niciodată produse agricole, iar societăţile comerciale nu au avut salariaţi în acea perioadă. Pentru a obţine returnările de TVA, Samir şi partenerii săi de afaceri au fost ajutaţi, printre alţii, de Petrişor Crăciun, Alin Popa şi Florinel Buioca, care, prin mai multe societăţi comerciale, au emis documente financiar-contabile ce atestau diverse operaţiuni comerciale fictive, documente folosite la obţinerea rambursărilor de la DGFP Dolj.

La începutul lunii august 2006, procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecată a 11 inculpaţi, care au fost acuzaţi de comiterea mai multor infracţiuni, printre care înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani, fals, uz de fals, evaziune fiscală sau constituirea unui grup infracţional organizat. Pe 19 iunie 2014 judecătorii Curţii de Apel Craiova l-a condamnat pe Smir Sprânceană în dosarul unor returnări ilegale de TVA de la DGFP Dolj, în valoare de aproape 66 de milioane de lei la opt ani de închisoare. Tot atunci Adrian Marius Berceanu a fost condamnatla  8 ani, Roland Împuşcătoiu – 7 ani şi 3 luni, Petrişor Crăciun – 3 ani şi 6 luni, Alin Popa – 3 ani şi 6 luni, Florinel Buioca – 3 ani şi 8 luni, Florinela Dobre – 4 ani.


09
Sep 12

Genică Boerică

181567maxim

Genică Boerică a fost trimis în judecată împreună cu Radu-Constantin Drăgan, Aurel Dorian Prie şi Florentin Şargarodschi în februarie 2008, fiind acuzaţi de constituirea, aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni economice pentru obţinerea ilegală de rambursări TVA în cuantum de peste 2,65 milioane de lei de la DGFP Dolj. Pe 22 mai 2012 inculpaţii au fost condamnaţi de Tribunalul Dolj – Boerică a primit 7 ani şi 6 luni, Şargarodschi 3 ani şi 6 luni, iar Drăgan 4 ani. Sentiinţa din dosarul 5247/63/2008 poate fi atacată cu apel şi recurs.

În martie 2005, Boerică şi Florentin Sargarodschi, Elena Popa şi Vasile Stănescu, egiptenii Nassar K.A.A. Mohamed, El Kholy H. Nashat, El Tembedawy M. Khaed și El Araby M. Abdou, iordanienii Ayyoub A.H.H. Bassem și Al Switi A.M.A. Nail, iranianul Honar Sood Monfared Mostafa şi irakianul Abdulhameed G. Shaban au fost trimişi în judecată în dosarul nr. 22348.01/3/2006. Inculpaţii au fost acuzaţi că au obţinut ilegal TVA în valoare de 4.535.984,41 euro de la DGFP Dolj. Pe 19 martie 2012 inculpaţii au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea între 8 şi 12 ani(Boerică a primit 12 ani). Hotarârea poate fi atacată cu apel şi recurs.


09
Sep 12

Fraţii Mihăilescu

186785maximNicolae şi Ion Eugen Mihăilescu, Dan Stoica, Vasile David, Stela Băeţică şi Cristina Coţofană au fost trimişi în judecată în anul 2006. Acuzaţi de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, evaziune fiscală, spălare de bani şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.(prejudiciu estimate 20 milioane lei).

Update:

Iniţial, pe 28 iulie 2006, dosarul cu numărul 26508/3/2006 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, instanţă care, la începutul lunii decembrie, a constatat că nu are competenţe teritoriale pentru a-i judeca pe cei şase inculpaţi şi a trimis dosarul la Tribunalul Dolj. A fost înregistrat cu numărul 26508/3/2006*, iar abia în octombrie 2012, la aproape şase ani de la trimiterea în judecată a inculpaţilor, judecătorii doljeni s-au pronunţat.


Fraţii Mihăilescu au fost condamnaţi la câte zece ani de închisoare pentru infracţiunile comise, Dan Stoica – la şase ani, Vasile David – la trei ani, iar Stela Băeţică – la doi ani. Faţă de Cristina Coţofană s-a dispus încetarea procesului penal. În plus, inculpaţii au fost obligaţi să plătească Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) în total 143.339.171.487 de lei vechi, plus penalităţi şi dobânzi. De asemenea, instanţa a menţinut sechestrul pus pe bunurile inculpaţilor încă din februarie 2006.
Nemulţumiţi de hotărârea instanţei, inculpaţii au atacat-o cu apel, iar pe 17 martie 2014 Curtea de Apel Craiova a dat o sentinţă definitivă în acest dosar.


Instanţa a admis apelurile formulate de cei cinci inculpaţi condamnaţi, a aplicat prevederile noului cod de procedură penală şi a hotărât să le reducă pedepsele. Fraţii Mihăilescu, Dan Stoica, Vasile David şi Stela Băeţică au fost achitaţi pentru infracţiunea de spălare de bani, dar şi pentru asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. În schimb, fraţii Mihăilescu, Dan Stoica şi Vasile David au fost condamnaţi pentru încălcarea prevederilor art. 36 din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată (determinarea, cu rea-credinţă, de către persoane impozabile a TVA de rambursat şi obţinerea nelegală, în acest fel, a unor sume de bani de la organele fiscale constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu an la şapte ani.)
Nicolae şi Ion Eugen Mihăilescu au fost condamnaţi la câte patru ani de închisoare, Stoica – la doi ani, iar David – la un an, toatre pedepsele fiind cu executare. Stela Băeţică a fost achitată.

Judecătorii au mai dispus ca din pedepsele primite de fraţii Mihăilescu şi de Dan Stoica să se scadă perioada cât aceştia au fost arestaţi preventiv, de pe 20 februarie 2006 şi până pe 22 decembrie 2006.

Curtea de Apel Craiova a dispus ca fraţii Mihăilescu şi Vasile David, în solidar cu SC Extensiv Com SRL, să achite ANAF 17.586.293.706 de lei vechi, reprezentând TVA compensată, la care se adaugă penalităţi şi dobânzi. Aceiaşi inculpaţi, în solidar însă cu SC Zahărul SA, trebuie să mai achite 23.544.475.626 de lei vechi, dar şi alte 10.788.107.300 lei vechi împreună cu SC Exterra Impex SRL Craiova.

Hotărârea Curţii de Apel Craiova este definitivă, iar cei patru inculpaţi condamnaţi trebuie să execute pedepsele date de instanţă.

Update:

După pronunțarea sentinței, cei patru inculpați condamnați au formulat un recurs în casație la Curtea Supremă, instanță care va analiza solicitarea condamnaților pe 26 septembrie 2014.
Potrivit legii, hotărârile definitive sunt supuse casării numai în câteva cazuri, cum ar fi atunci când un inculpat a fost condamnat de o instanță inferioară celei competente, inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală ori instanța a aplicat o pedeapsă în alte limite decât cele prevăzute de lege. Instanţa poate respinge recursul în casaţie, menţinând hotărârea atacată, și admite, caz în care poate dispune achitarea inculpatului, încetarea procesului penal ori rejudecarea cauzei de către instanţa de apel sau de instanţa competentă.

Pe 26 septembrie 2014 recursul în casație formulat de cei patru inculpați va fi examinat în camera de consiliu de un judecător, iar în cazul în care magistratul constată că cererea îndeplineşte condiţiile prevăzute de Codul de Procedură Penală, dispune admiterea în principiu a cererii şi trimite cauza în vederea judecării.