17
Sep 14

Constantin Dîlgoci, doi ani de închisoare cu suspendare

177321maxim

În noaptea de 21 octombrie 2010, un echipaj al Biroului Rutier Craiova a tras pe dreapta BMW-ul condus de omul de afaceri Constantin Dîlgoci. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova au consemnat că, „întrucât inculpatul emana vapori de alcool, în prezenţa martorului asistent S.B. a fost testat cu aparatul alcooltest, stabilindu-se că la ora 23.20 avea o concentraţie de 0,58 mg/l alcool pur în aerul expirat“, dar şi că „inculpatul a declarat organelor de poliţie că a consumat trei beri cu alcool“.

Pentru acest lucru, Dîlgoci a fost condus de poliţişti la Spitalul de Urgenţă Craiova pentru a i se recolta probe de sânge, însă a refuzat, fapt ce a fost consemnat şi în fişa întocmită de medicii Unităţii Primiri Urgenţe. În plus, Dîlgoci a refuzat să semneze procesul-verbal de constatare întocmit de poliţiştii de la Rutieră, însă le-a cerut să consemneze că, în momentul în care a fost oprit în trafic, se întorcea de la un cabinet stomatologic, unde i se efectuase o extracţie. Ca urmare a acestui lucru, în decembrie 2011, Constantin Dîlgoci a fost trimis în judecată pentru încălcarea articolul 87, alin. 5, din Codul Rutier (refuzul de a se supune recoltării probelor biologice, faptă pedepsită cu închisoarea de la doi la şapte ani).

Ulterior, în cursul judecăţii, inculpatul nu a recunoscut săvârşirea faptei şi a precizat în faţa judecătorilor că „a fost de acord să fie testat cu aparatul alcooltest, nu s-a opus să însoţească organele de poliţie la spital. A refuzat recoltarea probelor de sânge, întrucât în momentul în care a fost oprit în trafic de către organele de poliţie se întorcea de la un cabinet stomatologic, fiind supus unui tratament cu anumite substanţe care conţineau alcool şi în urma căruia nu se simţea bine“, au reţinut magistraţii Judecătoriei Craiova. Pentru a dovedi „vizita“ la stomatolog, la dosar a fost depusă o fişă de tratament stomatologic datată 21.10.2010.
Procurorii au solicitat însă un punct de vedere al medicilor legişti, iar IML Craiova a răspuns că valoarea alcoolemiei nu poate fi modificată după tratamentul cu lidocaină-spray, anestezic local folosit în stomatologie.

Magistraţii de la Judecătoria Craiova au reţinut că inculpatul a refuzat în mod justificat să-i fie recoltate probe de sânge, pentru că… nu se simţea bine. De asemenea, instanţa a consemnat în sentinţa dată în acest dosar că atât medicii Spitalului de Urgenţă Craiova, cât şi poliţiştii de la Rutieră nu i-au spus lui Dîlgoci că poate da şi probe de urină şi salivă pentru stabilirea alcoolemiei. Numai dacă refuza şi recoltarea acestor probe se putea discuta de încălcarea dispoziţiilor articolului 87, alin. 5 din Codul Rutier. 

În final, aceeaşi instanţă a consemnat că, având în vedere probele din dosar, fapta nu întruneşte elementele infracţiunii de refuz de a se supune recoltării probelor biologice şi l-a achitat pe inculpat.
Procurorii nu au fost mulţumiţi de felul în care au „cântărit“ probele din dosar magistraţii de la Judecătoria Craiova şi au făcut recurs.
Ieri, 12 decembrie 2013, Curtea de Apel Craiova a hotărât să admită recursul procurorilor şi să-l condamne pe Constantin Dîlgoci la doi ani de închisoare cu suspendare. Hotărârea Curţii de Apel Craiova a fost definitivă.

 


09
Sep 12

Viorel Călin, trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală

137853maxim

Viorel Călin, patronul şi administratorul SC Cavi Imexco SRL, a fost reţinut pe 14 decembrie 2010 şi acuzat de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova de evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi nevirarea contribuţiilor cu reţinere la sursă. S-a constatat că, cu ocazia derulării a trei contracte – amenajarea parcării Complexului Energetic Craiova, modernizarea Gării Craiova şi reamenajarea Pieţei Gării, Călin a evidenţiat în actele contabile ale societăţii cheltuieli care nu aveau la bază operaţiuni reale şi a omis evidenţierea unor venituri realizate, cu consecinţa sustragerii de la plata către bugetul de stat a sumei de 2.794.493 de lei, reprezentând impozit pe profit şi TVA.

A fost trimis în judecată în 19449/63/2010 pe 23.12.2010, iar pe 19 martie 2012 Tribunalul Dolj l-a condamnat la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală. În prezent, Curtea de Apel Craiova judecă apelul formulat de inculpat.

Update:

La începutul lunii iulie 2013 Curtea de Apel Craiova a respins acțiunea formulată de Viorel Călin, patronul SC Cavi Imexco SRL. Ulterior, acesta a formulat recurs, care însă i-a fost respins. Astfel, pe data de 4 aprilie 2014 Înalta Curte de Casație și Justiție a hotarat să inculpatul său execute pedeapsa dată în martie 2012 de magistrați Tribunalului Dolj. Hotărârea instanței a fost definitivă, iar inculpatul Viorel Călin a fost încarcerat.

 


09
Sep 12

Maria Lili Schutz, lista problemelor cu justiția

82277maxim

Dosarul nr. 5813/111/2007, în care femeie de afaceri Maria Schutz este judecată pentru înşelăciune alături de Mihai Ciobanu, Corneliu Popa și Ion Dascălu pentru fraudarea SC Orser Oradea şi Sere Codlea SA Braşov, se află pe rolul Tribunalului Bihor din decembrie 2007.

Potrivit procurorilor DNA, Maria Schutz a indus în eroare Agenţia Domeniilor Statului (ADS) cu ocazia încheierii şi derulării contractelor de privatizare a celor două societăţi, avându-i complici pe Ion Dascălu, partenerul său de afaceri, Corneliu Popa, fost preşedinte CA şi director general al ADS Bucureşti, şi Mihai Ciobanu, şeful Direcţiei de Urmărire Contracte din cadrul aceleiaşi instituţii. Procurorii anticorupţie susţin că Schutz nu dispunea de finanţarea necesară privatizării şi nici nu a respectat clauzele referitoare la investiţiile asumate. Afacerista a raportat unele date şi investiţii fictive, aducând firmele în stare de insolvenţă, spune DNA.

Update:

După cinci ani şi cinci luni de la trimiterea în judecată a Mariei Schutz, fost consilier judeţean din partea PSD Dolj şi fostă preşedintă a organizaţiei de femei a PSD Dolj, magistraţii Tribunalului Bihor au hotărât să o condamne la 12 ani de închisoare pentru fraudarea Orser Oradea şi Sere Codlea cu peste cinci milioane de euro.

În 27 mai 2013 Maria (Lili) Schutz, cunoscută drept „regina serelor“ a fost condamnată la 12 ani de închisoare, Ion Dascălu, partenerul său de afaceri, a primit doi ani de închisoare, Corneliu Popa, fost preşedinte CA şi director general al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Bucureşti, zece ani de puşcărie, Mihai Ciobanu, şeful Direcţiei de Urmărire Contracte al aceleiaşi instituţii, tot zece ani de închisoare. Acestea sunt pedepsele în 27 mai 2013 de judecătorii Tribunalului Bihor în dosarul fraudării SC Orser Oradea şi Sere Codlea SA Braşov.

De asemenea, toţi inculpaţii au fost obligaţi să achite către ADS sumele de 3.100.882 de dolari, 6.667.069 de lei şi 1.330.760 de euro. Separat, Lili Schutz şi cele două firme ale sale prin care a comis infracţiunile – Worldser Ţuglui şi AGRO 2001 Ţuglui – au trebuit să achite ANAF 14.803.588 de lei, iar SC Electrocentrale ORADEA SA suma de 3.457.510 lei. Tot de la Lili Schutz, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Braşov a primit drept despăgubiri suma de 2.317.904 lei. De asemenea, inculpata Lili Schutz a trebuit să plătească împreună cu Dascălu către ANAF suma de 19.496.979 de lei.

Update:

Maria Schutz  are din nou probleme cu justiția. De data acesta este acuzată că a obținut pe nedrept, prin firma SC IZAMAR SRL, fonduri europene în valoare de 919.473 de lei. 

Potrivit procurorilor anticorupție, Maria Schutz este acuzată de instigare la infracţiunea de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, dar și de instigare la infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată.

 


09
Sep 12

Liviu Bană, director şcoală şoferi, doi ani de închisoare cu suspendare

Liviu Bană, directorului şcolii de şoferi SC DRIVESTEST LIVIU BANĂ SRL Craiova, a fost trimis în judecată în mai 2012, după ce a fost prins în flagrant în timp ce primea 400 de lei de la un cursant, bani în schimbul cărora trebuia să-i aranjeze proba practică pentru obţinerea permisului de conducere.161919maxim

Update:

Povestea în cazul lui Liviu Bană, directorul  a început atunci când un craiovean a sesizat poliţiştii anticorupţie că, în timp ce efectua cursurile acestei şcoli de şoferi, instructorul auto i-a spus că, pentru a fi sigur că va promova proba practică, va trebui să dea câte 100 de euro pentru fiecare dintre categoriile pentru care dă examen. Totodată craioveanul instructorul i-a mai spus craioveanului că va afla mai multe despre acest lucru de la şeful şcolii de şoferi, Liviu Bană. În baza acestui denunţ, anchetatorii au cerut şi obţinut interceptarea convorbirilor telefonice ale instructorului şi ale lui Bană. Din interceptări, anchetatorii au aflat că Bană aflase despre denunţ, dar şi despre acţiunea de prindere în flagrant înainte ca denunţătorul să-i dea cei 100 de euro pentru „aranjarea“ probei practice pentru categoria C. Ulterior, pe 25 mai 2011, denunţătorul a susţinut proba practică a examenului, însă a fost declarat respins. În aceeaşi zi, anchetatorii au interceptat o convorbire telefonică în care Bană îi povestea soţiei sale cum a aflat că era înregistrat.

Poliţiştii anticorupţie au continuat supravegherea lui Bană, iar, pe 27 martie 2012 , alt craiovean a sesizat că a făcut cursurile la aceeaşi şcoală, iar Bană i-a spus că pentru a fi sigur că trece „oraşul“ trebuie să-i dea între 300 şi 400 de lei sau 100 de euro pentru a „aranja“ examenul cu poliţistul examinator. Ca să îl convingă că are şanse foarte mici de a trece „oraşul“ fără bani, Bană i-a povestit păţania unui prieten bun.

După ce a fost examinat, denunţătorul s-a întâlnit din nou cu instructorul Bană, care i-a cerut banii. „Să îmi laşi şi mie alea“, iar la întrebarea denunţătorului „Cât?“, inculpatul a spus: „Patru milioane“. Ulterior, după primirea banilor de la denunţător, inculpatul a fost oprit în trafic de oamenii legii, banii marcaţi fiind găsiţi în maşina sa.   Povestea în cazul Bană s-a încehiat după ce acesta a fost trimis în judecată la sfârşitul lunii aprilie 2012, iar, în decembrie, Tribunalul Dolj l-a condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă. Inculpatul a făcut apel împotriva hotărârii date de judecătorii de la Tribunalul Dolj, însă, instanţa a luat act că inculpatul Liviu Bană şi-a retras apelul, iar sentinţa dată de Tribunalul Dolj a rămas definitivă.


09
Sep 12

Soţii Ion şi Naziana Slotea

Soţii Ion şi Naziana Slotea şi contabila lor, Daciana Georgeta Brainaş, au fost trimişi în judecată de DIICOT în dosarul 58/63/2005 pe 23 decembrie 2005. Au fost acuzaţi că au obţinut restituiri ilegale de TVA învaloare totală de peste 3,2 milioane de lei. Pe 17 iulie 2009 au fost achitaţi de Tribunalul Dolj (dosar nr. 2971/54/2009, judecător Laurenţiu Anghel). Pe 21 februarie 2011 Curtea de Apel Craiova i-a condamnat pe soţii Slotea la câte 4 ani de închisoare, iar pe Brainaş la 3 ani de închisoare cu suspendare.

Din data de 22.06.2011 recursul este pe rolul Curţii Supreme. Naziana Slotea este judecată de Curtea de Apel Craiova şi în dosarul 1750/54/2011 pentru înşelăciune şi spălare de bani. Ceilalţi inculpaţi din dosar sunt CODLEANU MIRELA VASILICA, JIANU GEORGE ANDI, GHERGHE MARIAN BOGDAN şi VLĂDUŢ LUCIA (trimişi în judecată pe 12.02.2007). Pe 9.11.2010 Codleanu Mirela Vasilica şi Zlotea Naziana au fost condamnate la câte 10 ani de închisoare, iar Jianu George Andi, iar Gherghe Marian Bogdan şi Vlăduţ Lucia la câte 4 ani de închisoare.


09
Sep 12

Ilie Păşcălău

137519maxim

Ilie Păşcălău a fost trimis în judecată de DIICOT în ianuarie 2007 în dosarul 25/63/2007 şi a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare de Curtea de Apel Craiova pe 29.10.2007. Acuzaţii: înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare de bani. A obţinut o returnare ilegală de TVA de aproximativ 370.000 de lei de la DGFP Dolj(Georgeta Seftulescu).

În februarie 2004, a doua zi după ce a obţinut rambursarea de TVA, Păşcălău şi la câteva zile după ce fusese condamnat de Judecătoria Sibiu la șapte ani de închisoare pentru proxenetism, a fugit din ţară. A fost arestat la începutul lunii ianuarie 2011, în zona Nueva Esparta din Venezuela, şi acuzat de autorităţile venezuelene de trafic de droguri, iar pe 24 ianuarie 2012 a fost extrădat în România.


09
Sep 12

Mihai Anghel (Cerelacom, Cervina)

Cercetat de DIICOT pentru returnări ilegale de TVA. Iniţial, dosarul a fost instrumentat tot de DIICOT, a fost preluat de DNA, iar în 2011 s-a întos la DIICOT. Anchetatorii au stabilit iniţial că Anghel a obţinut în perioada 2002 – 2006, prin intermediul firmelor sale, returnări de TVA de peste 16 milioane de lei – aproximativ cinci milioane de euro la acea dată – de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj.

Beneficiare efective ale acestor restituiri de TVA au fost SC Cerealcom SA (4,5 milioane de lei), SC Cervina SA Segarcea (3,4 milioane de lei), SC Oltyre SA Craiova (2,8 milioane de lei), SC Redias SA Redea, judeţul Olt (4,9 milioane de lei), SC Crama Segarcea SRL (370.000 de lei).

În acest dosar, Mihai Anghel este cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, fals, uz de fals şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Ulterior, DNA a stabilit că prejudicial a fost de aproximativ 200.000 de euro, motiv pentru care dosarul a fost restituit pe 29 martie 2011 la DIICOT Craiova.


09
Sep 12

Ion Fotescu

192805maxim

FOTESCU ION, REZA POURMAND, SULTAN HUSEIN TABIT, SCĂLUS MILKO RADIVOI, GHEORGHE GELU, GHEORGHE ANGHEL, GEORGESCU GEORGE, GHETU AUREL şi ABDOL KALEGH GHUNI BAUI au fost trimişi în judecată în februarie 2006 în dosarul nr. 5565/3/2006 privind restituiri ilegale de TVA în valoare de aproximativ 7 milioane de lei. Capete de acuzare: constituirea unui grup infracţional organizat, înşelăciune, evaziune fiscală, fals în declaraţii, fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals sau favorizarea infractorului. Pe 8 februarie 2011, Tribunalul Bucureşti i-a achitat pe fraţii Gheorghe. Ion Fotescu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, ca şi Scăluş şi Georgescu. Reza a primit doi ani cu suspendare, Tabit – un an, Kalegh – un an, Nasser – şase luni, iar Gheţu, un an de închisoare. Sentinţa Tribunalului Bucureşti a fost deja atacată cu apel de către inculpaţi, dosarul fiind pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

Update:

Sentinţa Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de inculpaţi, iar la sfârşitul lunii ianuarie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a decis ca magistraţii de la Tribunal să-i judece din nou pe cei zece inculpaţi. Dosarul s-a întors la Tribunalul Bucureşti în august, anul trecut, iar magistraţii bucureşteni s-au pronunţat a doua oară marţi, 13 mai.
Instanţa a reţinut că majoritatea infracţiunilor de care au fost acuzaţi s-au prescris şi i-a condamnat pentru spălare de bani, evaziune fiscală ori complicitate la evaziune fiscală.
De data aceasta, omul de faceri Ion Fotescu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, iar Anghel Gheorghe a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Alţi şapte inculpaţi au primit pedepse între doi şi trei ani de închisoare cu suspendare, iar Gelu Gheorghe a fost achitat. Hotărârea de marţi a magistraţilor bucureşteni nu este însă definitivă şi poate fi atacată cu apel de inculpaţi şi procurori.

Dacă în hotărârea de pe 1 februarie 2011 Tribunalul Bucureşti a dispus ca Fotescu, Scăluş şi George Georgescu să achite statului suma de 6.786.959 de lei, de data aceasta, aceeaşi instanţă a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă a ANAF.
 


09
Sep 12

Constantin Dîlgoci și dosarul returnărilor ilegale de TVA

101469maxim

Trimis în judecată în august 2006 (dosarul 655/63/2006), alături de Tiberiu Oncică, Tatiana Nica, Marcella Patricia Chirea (fostă Şearpe) şi Diana Dorinela Borceanu pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani şi constituire de grup criminal organizat (două restituiri ilegale de TVA de la DGFP Dolj în valoare de peste 660.000 de lei.). În 4 martie 2009 inculpaţii au fost condamnaţi: primii 4 inculpaţi la câte 10 ani de închisoare, iar Diana Dorinela Borceanu a fost achitată.

Dîlgoci a fost considerat de procurori „creierul“ afacerilor prin care s-a obținut returnarea ilegală de TVA

Update:

Din decembrie 2009 și până în septembrie 2010, dosarul a stat la Curtea Constituțională, unde s-a judecat o excepție de neconstituționalitate ridicată de inculpatul Dîlgoci. Cererea a fost respinsă de judecători în iunie 2010, apoi dosarul s-a întors la Craiova, următorul termen de judecată fiind stabilit pentru 29 septembrie.
Instanța a dat o hotărâre abia pe 16 noiembrie 2012, după mai multe amânări cerute de avocații inculpaților, care s-au îmbolnăvit pe rând.

Magistrații Curții de Apel Craiova s-au pronunțat pe 16 noiembrie 2012. Dîlgoci a fost condamnat tot la zece ani de puşcărie, iar de data acesta instanța a dispus condamnarea la cinci ani de puşcărie a Dorinelei Borceanu. Ceilalți trei inculpați au primit pedepse între șase și opt ani de închisoare cu executare. Tatiana Nica a fost condamnată la opt ani, Chirea la șapte ani, iar Oncică a primit o pedeapsă de șase ani de închisoare.

SC TERMOMIN SA a achitat o parte din prejudiciul de 666.060 de lei, astfel că judecătorii de la Curtea de Apel Craiova au hotărât ca inculpații să mai achite diferența de 132.553 de lei.

A urmat recursul, dosarul fiind înregistrat la Curtea Supremă pe 6 septembrie 2013, iar vineri, 19 septembrie 2014 Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că faptele pentru care au fost trimiși în judecată cei cinci inculpați s-au prescris, așa că judecătorii au dispus încetarea procesului penal față de aceștia.
Hotărârea Înaltei Curți este definitivă.


09
Sep 12

Dinel Staicu (Nuţu)

190299maximDinel Nuţu, fost Staicu, a fost condamnat pe pe 4 aprilie 2011 la şapte ani de închisoare cu executare în dosarul 14165/4/2006 privind devalizarea Băncii Internaţionale a Religiilor. A fost trimis în judecată împreună cu Ion Popescu, fostul director al BIR, şi Radian Răceală şi Viorica Duţu, funcţionari BIR.

Acuzaţii: abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată. Pe 22 februarie 2012 Curtea de Apel Bucureşti a admis contestaţia în anulare formulată de Nuţu şi a anulat condamnarea. Dinel Nuţu este judecat în prezent în dosarul nr. 19797/300/2010(pe fond la Judecătoria Sector 2 Bucureşti) pentru prejudicierea companiei de stat Transgaz Mediaş cu peste 11 milioane de euro.

Ceilaţi inculpaţi: Aurel-Gabriel Coconea – fost director general al Transgaz Mediaş, Teodor-Cornel Volintiru, Popescu Carmen, fost director economic al BDJ SA Craiova, Vlad Rebega – fost director al BDJ SA Craiova, Iulian şi Tudorică Siclitaru, Vasile Naciu – fost director general la Asigurarea Naţională Română şi Georgel Adrian Bogza – fost administrator la Delta Telecom SA.

Update:

Pe 15 mai 2013, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a dispus aplicarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale lui Dinel Staicu, în dosarul Transgaz, până la „concurenţa“ sumei de 26 de milioane de lei (5,9 milioane de euro), hotărârea instanţei fiind cu recurs în termen de zece zile de la pronunţare. Tribunalul Municipiului Bucureşti (TMB) a respins ca nefondat recursul declarat de Dinel Staicu, hotărârea instanţei rămânând definitivă.

Update:

După încarcerare, Dinel Nuţu a început demersurile pentru a ieşi din puşcărie şi a încercat orice pentru anularea hotărârii instanţei. Inculpatul a formulat la Curtea de Apel București o contestație în anulare, care i-a fost admisă pe 22 februarie 2012. Completul de judecată a invocat autoritate de lucru judecat (o persoană nu poate fi judecată de două ori pentru aceeaşi faptă, chiar dacă i se acordă o nouă încadrare juridică) și, în consecinţă, a desfiinţat şi sentinţele instanţelor inferioare, respectiv a Judecătoriei Sector 4 Bucureşti şi a Tribunalului Bucureşti, au încetat procesul pornit împotriva lui Dinel Nuţu pentru comiterea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi au anulat mandatul de executare a pedepsei de şapte ani de închisoare.

Așa se face că după trei condamnări succesive date de trei instanţe diferite, Dinel Nuţu a scăpat de cei şapte ani de puşcărie. Ulterior, Dinel și-a schimbat din nou numele, revenind la Staicu.

În februarie 2012, după admiterea contestației în anulare formulate de Dinel, procurorii DNA au fost surprinşi de hotărârea instanţei şi au explicat că nu putea fi vorba de autoritatea de lucru judecat în cazul lui Dinel Staicu, între cele două dosare nefiind nici o legătură. Procurorii anticorupție au mers mai departe și au descoperit o serie de fapte de corupție, printre „protagoniști“ aflându-se chiar Dinel Staicu, fratele acestuia, dar și o magistrată de la Curtea de Apel București. Anchetatorii descoperit că în cursul lunii februarie 2012, Veronica Cîrstoiu, judecătoare la Curtea de Apel București – Secția I Penală, a primit prin Adriana Dascălu, aproximativ 630.000 de euro de la Dinel Staicu, pentru a pronunţa, împreună cu ceilalţi doi membri ai completului de judecată, admiterea contestaţiei în anulare formulate de Dinel Staicu.
Procurorii au stabilit că banii au ajuns la judecătoare prin intermediul lui Marian Staicu, fratele lui Dinel, dar şi a altei inculpate din acest dosar, Ioana Popescu. Ulterior, judecătoarea Cîrstoiu şi colegii săi s-au pronunţat în favoarea lui Dinel Staicu, anulând pedeapsa definitivă de şapte ani de închisoare dată lui Dinel Staicu tot de Curtea de Apel Bucureşti.
192119maxim (1)
În august 2013, Dinel Staicu și Ioana Popescu au fost arestați preventiv, iar după încheierea cercetărilor, fraţii Dinel şi Marian Staicu, magistrata Veronica Cîrstoiu, fiul acesteia, Florin Cergan, dar şi Adriana Dascălu, Lucian Băgia, Giorgel Zgăbei, Ioana Popescu şi Marilena Cucianu au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni de corupţie, cum ar fi luare de mită, trafic de influență, complicitate la trafic de influență, instigare la spălarea banilor, dare de mită sau cumpărare de influență. Cinci dintre cei nouă inculpați – Dinel şi Marian Staicu, Ioana Popescu, Adriana Dascălu şi Giorgel Zgăbei – şi-au recunoscut faptele pentru a avea parte de pedepse mai blânde, iar, pe 8 mai, au fost condamnați de Curtea de Apel Constanța.
Dinel a fost condamnat la trei ani și patru luni de închisoare, Ioana Popescu – la un an şi patru luni de închisoare, iar Marian Staicu şi Adriana Dascălu au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu suspendare. Giorgel Zgăbei, ultimul dintre cei cinci inculpaţi, a primit o pedeapsă de doi ani închisoare cu suspendare.
A urmat apelul, iar pe 25 spetembrie 2014, Curtea Supremă i-a mărit pedeapsa lui Dinel Staicu la cinci ani de pușcărie, pedeapsă din care se scade arestul preventiv de pe 13 august 2013 și până ieri. Ioana Popescu s-a ales cu o pedeapsă de doi ani și jumătate de închisoare, din care se scade arestul preventiv, de pe 13 august 2013 la zi. Ceilalți trei inculpați au rămas cu pedepsele date de Curtea de Apel Constanța. Hotărârea Curții Supreme este definitivă.

 


09
Sep 12

Samir Sprânceană

153179maxim

Samir Ionel Sprânceană a fost trimis în judecată alături de Adrian Marius Berceanu, Lucian Roland Împuşcătoiu şi Florinela Luminița Dobre în august 2006. Acuzaţii: înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals în declaraţii, spălare de bani şi evaziune fiscală. Prejudiciu: 66 milioane de lei. Dosarul cu numărul 8719/3/2006 se află încă pe rolul Tribunalului Dolj.

Update:

Procurorilor DIICOT – Structura Centrală au stabilit că, între iulie 2003 şi octombrie 2004, grupul infracţional din care făceau parte Samir Sprânceană, Adrian Marius Berceanu, Roland Împuşcătoiu, Florinela Dobre, Petrişor Crăciun, Alin Popa şi Florinel Buioca a solicitat şi obţinut ilegal, prin intermediul mai multor societăţi comerciale, TVA cu titlu de rambursare de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj în valoare de 659.188.708.982 de lei vechi.

Procurorii Parchetului General au explicat că banii obţinuţi din rambursările ilegale de TVA au fost ridicaţi în numerar sau au fost transferaţi în conturile SC KIRA GROUP SRL şi SC OLTENIA NETWORK CABLE SRL, societăţi la care Sprânceană, Berceanu şi Florinela Luminiţa Dobre erau asociaţi şi administratori, cu motivaţia „achiziţii agricole“ sau „plată salarii“, deşi firmele respective nu au achiziţionat niciodată produse agricole, iar societăţile comerciale nu au avut salariaţi în acea perioadă. Pentru a obţine returnările de TVA, Samir şi partenerii săi de afaceri au fost ajutaţi, printre alţii, de Petrişor Crăciun, Alin Popa şi Florinel Buioca, care, prin mai multe societăţi comerciale, au emis documente financiar-contabile ce atestau diverse operaţiuni comerciale fictive, documente folosite la obţinerea rambursărilor de la DGFP Dolj.

La începutul lunii august 2006, procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecată a 11 inculpaţi, care au fost acuzaţi de comiterea mai multor infracţiuni, printre care înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani, fals, uz de fals, evaziune fiscală sau constituirea unui grup infracţional organizat. Pe 19 iunie 2014 judecătorii Curţii de Apel Craiova l-a condamnat pe Smir Sprânceană în dosarul unor returnări ilegale de TVA de la DGFP Dolj, în valoare de aproape 66 de milioane de lei la opt ani de închisoare. Tot atunci Adrian Marius Berceanu a fost condamnatla  8 ani, Roland Împuşcătoiu – 7 ani şi 3 luni, Petrişor Crăciun – 3 ani şi 6 luni, Alin Popa – 3 ani şi 6 luni, Florinel Buioca – 3 ani şi 8 luni, Florinela Dobre – 4 ani.


09
Sep 12

Genică Boerică

181567maxim

Genică Boerică a fost trimis în judecată împreună cu Radu-Constantin Drăgan, Aurel Dorian Prie şi Florentin Şargarodschi în februarie 2008, fiind acuzaţi de constituirea, aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni economice pentru obţinerea ilegală de rambursări TVA în cuantum de peste 2,65 milioane de lei de la DGFP Dolj. Pe 22 mai 2012 inculpaţii au fost condamnaţi de Tribunalul Dolj – Boerică a primit 7 ani şi 6 luni, Şargarodschi 3 ani şi 6 luni, iar Drăgan 4 ani. Sentiinţa din dosarul 5247/63/2008 poate fi atacată cu apel şi recurs.

În martie 2005, Boerică şi Florentin Sargarodschi, Elena Popa şi Vasile Stănescu, egiptenii Nassar K.A.A. Mohamed, El Kholy H. Nashat, El Tembedawy M. Khaed și El Araby M. Abdou, iordanienii Ayyoub A.H.H. Bassem și Al Switi A.M.A. Nail, iranianul Honar Sood Monfared Mostafa şi irakianul Abdulhameed G. Shaban au fost trimişi în judecată în dosarul nr. 22348.01/3/2006. Inculpaţii au fost acuzaţi că au obţinut ilegal TVA în valoare de 4.535.984,41 euro de la DGFP Dolj. Pe 19 martie 2012 inculpaţii au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea între 8 şi 12 ani(Boerică a primit 12 ani). Hotarârea poate fi atacată cu apel şi recurs.


09
Sep 12

Fraţii Mihăilescu

186785maximNicolae şi Ion Eugen Mihăilescu, Dan Stoica, Vasile David, Stela Băeţică şi Cristina Coţofană au fost trimişi în judecată în anul 2006. Acuzaţi de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, evaziune fiscală, spălare de bani şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.(prejudiciu estimate 20 milioane lei).

Update:

Iniţial, pe 28 iulie 2006, dosarul cu numărul 26508/3/2006 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, instanţă care, la începutul lunii decembrie, a constatat că nu are competenţe teritoriale pentru a-i judeca pe cei şase inculpaţi şi a trimis dosarul la Tribunalul Dolj. A fost înregistrat cu numărul 26508/3/2006*, iar abia în octombrie 2012, la aproape şase ani de la trimiterea în judecată a inculpaţilor, judecătorii doljeni s-au pronunţat.


Fraţii Mihăilescu au fost condamnaţi la câte zece ani de închisoare pentru infracţiunile comise, Dan Stoica – la şase ani, Vasile David – la trei ani, iar Stela Băeţică – la doi ani. Faţă de Cristina Coţofană s-a dispus încetarea procesului penal. În plus, inculpaţii au fost obligaţi să plătească Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) în total 143.339.171.487 de lei vechi, plus penalităţi şi dobânzi. De asemenea, instanţa a menţinut sechestrul pus pe bunurile inculpaţilor încă din februarie 2006.
Nemulţumiţi de hotărârea instanţei, inculpaţii au atacat-o cu apel, iar pe 17 martie 2014 Curtea de Apel Craiova a dat o sentinţă definitivă în acest dosar.


Instanţa a admis apelurile formulate de cei cinci inculpaţi condamnaţi, a aplicat prevederile noului cod de procedură penală şi a hotărât să le reducă pedepsele. Fraţii Mihăilescu, Dan Stoica, Vasile David şi Stela Băeţică au fost achitaţi pentru infracţiunea de spălare de bani, dar şi pentru asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. În schimb, fraţii Mihăilescu, Dan Stoica şi Vasile David au fost condamnaţi pentru încălcarea prevederilor art. 36 din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată (determinarea, cu rea-credinţă, de către persoane impozabile a TVA de rambursat şi obţinerea nelegală, în acest fel, a unor sume de bani de la organele fiscale constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu an la şapte ani.)
Nicolae şi Ion Eugen Mihăilescu au fost condamnaţi la câte patru ani de închisoare, Stoica – la doi ani, iar David – la un an, toatre pedepsele fiind cu executare. Stela Băeţică a fost achitată.

Judecătorii au mai dispus ca din pedepsele primite de fraţii Mihăilescu şi de Dan Stoica să se scadă perioada cât aceştia au fost arestaţi preventiv, de pe 20 februarie 2006 şi până pe 22 decembrie 2006.

Curtea de Apel Craiova a dispus ca fraţii Mihăilescu şi Vasile David, în solidar cu SC Extensiv Com SRL, să achite ANAF 17.586.293.706 de lei vechi, reprezentând TVA compensată, la care se adaugă penalităţi şi dobânzi. Aceiaşi inculpaţi, în solidar însă cu SC Zahărul SA, trebuie să mai achite 23.544.475.626 de lei vechi, dar şi alte 10.788.107.300 lei vechi împreună cu SC Exterra Impex SRL Craiova.

Hotărârea Curţii de Apel Craiova este definitivă, iar cei patru inculpaţi condamnaţi trebuie să execute pedepsele date de instanţă.

Update:

După pronunțarea sentinței, cei patru inculpați condamnați au formulat un recurs în casație la Curtea Supremă, instanță care va analiza solicitarea condamnaților pe 26 septembrie 2014.
Potrivit legii, hotărârile definitive sunt supuse casării numai în câteva cazuri, cum ar fi atunci când un inculpat a fost condamnat de o instanță inferioară celei competente, inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală ori instanța a aplicat o pedeapsă în alte limite decât cele prevăzute de lege. Instanţa poate respinge recursul în casaţie, menţinând hotărârea atacată, și admite, caz în care poate dispune achitarea inculpatului, încetarea procesului penal ori rejudecarea cauzei de către instanţa de apel sau de instanţa competentă.

Pe 26 septembrie 2014 recursul în casație formulat de cei patru inculpați va fi examinat în camera de consiliu de un judecător, iar în cazul în care magistratul constată că cererea îndeplineşte condiţiile prevăzute de Codul de Procedură Penală, dispune admiterea în principiu a cererii şi trimite cauza în vederea judecării.